Stiri
„Tigrul din oraşul nostru” revine pe scena teatrului din oraşul nostru
DE LUANA POPA,
„Tigrul din oraşul nostru”, de Gianina Cărbunariu, este prima producţie a Teatrului Municipal „Matei Vişniec” din Suceava. „Tigrul din oraşul nostru”, prin calitate, originalitate, inovaţie şi diversitate, conturează o imagine concretă a evoluţiei culturale în România, aducând în atenţia publicului valori naţionale cu valenţe universale.
Echipa de producţie a spectacolului este formată din Bobi Pricop (regie), Adrian Damian (scenografie), Andrei Cozlac & Alex Ţilică (video & animaţie), Ana Teodora Popa (muzică & sound design), Cristian Şimon (light design). Distribuţia spectacolului: Cătălin Mîndru, Cosmin Panaite, Clara Popadiuc şi Diana Lazăr.
„Tigrul din oraşul nostru” este un spectacol colaj, o întâmplare văzută din mai multe perspective. Piesa de teatru este o ficţiune care are la bază un eveniment real, petrecut în 2011, o femelă-tigru siberian (Mihaela) a scăpat de la Grădina Zoologică din Sibiu şi a fost împuşcată după 3 ore, într-o pădure din apropierea oraşului.
Textul care stă la baza spectacolului a fost tradus în engleză, franceză, spaniolă, bulgară, germană, suedeză, italiană. A fost publicat cu titlul „La Tigresse” de editura Actes Sud din Franţa, precum şi de revista PAJ (A Journal of Performance and Art) din New York cu titlul „Mihaela, the Tiger of our Town”. A fost inclus în proiectul Fabula Mundi 2014 şi a avut lecturi scenice la Staatstheater din Munchen, Teatrul Pradillo din Madrid, festivalul Mousson d’été din Franţa. A fost prezentat ca lectură şi la Festivalul Avignon (La Chartreuse) în 2014, la Martin E. Segal Center din New York şi la centrul DNK (The Space for Contemporary Dance and Performance) din Sofia în 2015. În 2016 a fost prezentat ca lectură la Neat 2016 (Nottingham European Arts and Theatre Festival 2016) şi la Svenska teatern (Helsinki). Spectacolul a fost pus în scenă în Franţa în 2014 de Teatrul Alibi şi prezentat în 2015 în Avignon Off. În 2016 a fost produs de Teatrul Municipal „Matei Vişniec” din Suceava, cu titlul „Tigrul din oraşul nostru”, în regia lui Bobi Pricop.
Textul Gianinei Cărbunariu şi implicit spectacolul produs de teatrul sucevean operează cu nişte concepte şi situaţii, comportamente şi reacţii, trăsături ale omului, indiferent de localizarea sa în spaţiu şi timp. Definirea individului s-a făcut dintotdeauna în relaţie cu alteritatea, dihotomiile eu – celălalt, noi – ceilalţi. „Tigrul din oraşul nostru” explorează acest concept din diferite perspective, pe mai multe niveluri, provocând spectatorul să caute răspuns la întrebări şi situaţii. Până unde îl acceptăm pe celălalt? Cum ne va afecta această acceptare? Care sunt consecinţele? Omenilor le plăcea să viziteze, dar acceptă să fie vizitaţi?
Acţiunea din „Tigrul din oraşul nostru” nu este plasată într-un spaţiu delimitat clar geografic, acţiunea se întâmplă într-un oraş, orice oraş european, ceea ce face ca mesajul să capete, dincolo de conceptele cu care operează şi întrebările pe care le ridică, valenţe de universal.
Pentru „Tigrul din oraşul nostru”, Adrian Damian a construit o scenografie stratificată, ultramodernă care a permis regizorului şi actorilor să transmită publicului povestea în mai multe moduri, facilitând perceperea mesajului pe mai multe niveluri. Actorii sunt văzuţi pe scenă, dar sunt şi filmaţi în timp real, proiecţia oferind diferite ipostaze pe care în mod normal spectatorul, de la distanţă, nu le poate observa (prim-planuri, gros-planuri, efecte speciale) şi care creează o atmosferă care ţine captivă atenţia spectatorului.
Actorii Cătălin Mândru, Cosmin Panaite, Clara Popadiuc, Diana Lazăr interpretează, fiecare, mai multe roluri, construind personalitatea fiecărui personaj cu deosebită fineţe, până la nivel de detalii. Personajele (taximetristul, doi oameni ai străzii, reprezentanţi ai populaţiei de porumbei, ciori, vrăbii, pensionarul, proprietarul maşinii şi maşina proprietarului, şcoala, directoarea filialei de bancă şi un angajat, îngrijitorul, animalele de la grădina zoologică) acoperă o gamă largă de tipologii umane, cu perspective diferite, care evoluează de la comic şi ironic la dramatic.
Scenele sunt demarcate vizual prin proiecţie video, proiecţie care dezvăluie identitatea personajelor. Inovative, extrem de sugestive, spectaculoase şi cu foarte mare impact, proiecţiile, hologramele, efectele speciale oferă un nou tip de intimitate cu personajele.
Regia, scenografia şi interpretarea creează un univers foarte bine definit, aproape tangibil, în care personajele există în mod natural.
Dincolo de poveste, „Tigrul din oraşul nostru” este mai mult decât un spectacol, este o experienţă intensă şi o demonstraţie de integrare a tehnologiilor moderne în artă.
„În timpul documentării, am făcut interviuri cu localnici din Sibiu, dar am fost interesată mai ales de opiniile lor despre oraş, despre ce ar trebui să însemne azi un oraş «european», despre temerile lor, despre viaţa de zi cu zi, despre modul în care oamenii obişnuiţi relaţionează cu oraşul lor, cu posibile pericole, dar şi cu pericole inventate, cu minorităţile, cu «străinii», cu ceea ce este diferit. Tigrul este «străinul», pericolul posibil sau inventat, acel ceva «diferit» care pătrunde în realitatea noastră şi ne obligă să ne resetăm mintea. Tigrul este, totodată, «diferitul», «străinul» care se află în interiorul fiecăruia dintre noi”. (Gianina Cărbunariu)
„Povestea pe care o imaginează Gianina Cărbunariu este simplă, dar are ceva din complexitatea miturilor moderne. Un animal, o «tigresă», evadează dintr-o grădină zoologică, iar periplul ei ca fiinţă liberă ne este povestit de tot felul de martori oculari, inclusiv de câteva păsări şi de câteva animale. Pornind de la această aventură sinonimă cu descoperirea libertăţii (care se termină prost, întrucât tigresa este împuşcată până la urmă pe străzile oraşului de forţele de ordine) Gianina Cărbunariu realizează, cu har ludic şi cu elemente de fabulă filosofică, un fel de radiografie socială a unei întregi comunităţi” spune Matei Vişniec despre „Tigrul din oraşul nostru”.
