Teatrul Municipal "Matei Vișniec" Suceava

  • Acasă
  • Evenimente
  • Un eveniment de neratat: Festivalul Internațional „Matei Vișniec”

Evenimente

Un eveniment de neratat: Festivalul Internațional „Matei Vișniec”

https://mnlr.ro/festivalul international matei visniec /21-27-martie-2021

Muzeul Național al Literaturii Române organizează prima ediție a Festivalului Internațional „Matei Vișniec” în perioada 21 – 27 martie 2021, marcând, prin prima și ultima zi ale proiectului, două date importante în calendarul cultural – Ziua Internațională a Poeziei și Ziua Mondială a Teatrului.

În fiecare zi,  începând  cu ora 11.00, vom posta – pe pagina de Facebook, pe site-ul MNLR și pe platforma culturaindirect.ro – Diminețile festivalului, o serie de lecturi din creațiile proprii ale poeților invitați, care locuiesc în țară sau în străinătate: Anca Mizumschi (Arizona, S.U.A.), Irina Nechit (Republica Moldova), Florin Iaru, Carmen Veronica Steiciuc, Vlad Berariu, Teodor Dună, Andrei Codrescu (Brooklyn, S.U.A.).

Serile festivalului sunt dedicate dramaturgiei și cinematografiei. Piese de teatru, montate de regizori din România, Franța, Italia, Spania, Brazilia și Uruguay, performance-urile „Decomposed Theatre”, concepute de opt regizori din cadrul Trupei de Teatru Trap Door, coordonate de regizoarea americană Beata Pilch, lecturi de tip „maquette” ale actorilor trupei de teatru L’Échoscène din Franța, spectacolul de marionete semnat de Eric Deniaud, precum și adaptarea cinematografică „Dinții”, în regia lui Rareș H. Stoica, vor fi postate în regim live pe pagina de Facebook a MNLR, alături de conferințele susținute de George Banu, teatrolog, eseist și profesor emerit la Sorbonne Nouvelle – Paris.

Din 21 martie, Teatrul Național Radiofonic – partener al proiectului – va lansa, pe site-ul www.eteatru.ro,  colecția Matei Vișniec, o bogată arhivă de spectacole radiofonice realizate după piesele sale de teatru. Matei Vișniec se află în topul dramaturgilor cu cele mai multe piese de teatru radiofonic jucate, alături de nume precum Shakespeare, Cehov și Caragiale.

La sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, vizitatorii muzeului vor putea viziona, pe ecranele din cadrul expoziției de bază, prezentarea poemelor grafice semnate de Matei Vișniec, precum și seria de filme documentare prin intermediul cărora scriitorul ne propune o călătorie prin Parisul traseelor sale profesionale și afective, la Festivalul de Teatru de la Avignon, dar și în alte zone învăluite de lumina Provenței: „Parisul lui Matei”, „Vișniec, rege la Avignon” și „Provența, Paradisul posibil”, producții TVR Iași, realizate de echipa formată din Andreea Știliuc (realizator),  Relu Tabără (director de imagine) și Dragoș Brehnescu (montaj).

Organizat sub semnul Zilei Internaționale a Francofoniei, proiectul este realizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri ai proiectului: Casa de Producție a TVR, TVR Iași, Ambasada Uruguay în România, Teatro El Galpón, Trap Door, Asociația Persona, L’Échoscène, Collectif Kahraba, Teatrul Bulandra, Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Teatrul „Szigligeti” din Oradea, Institutul Cultural Maghiar București / Magyar Kulturális Intézet Bukarest, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava, eTeatru.ro, Teatrul Fără Nume, UNITER, UNATC.

Parteneri media: RFI România, Radio România Internațional, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Iași, Radio România Cluj, Radio Clasic, Observator cultural, Revista „Familia”, Modernism, Zile și Nopți, AgențiadeCarte.ro, AGERPRES.

Urmăriți trailer-ul festivalului aici.

***

Matei Vișniec locuiește în prezent la Paris, unde ajunge pentru prima oară la 31 de ani, în 1987. Trăiește între două culturi, între două sensibilități și două orizonturi de așteptare diferite. Este poet, dramaturg, romancier și jurnalist. Talentul său de grafician îl veți descoperi în prezentarea poemelor grafice, expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, în sala dedicată avangardei românești.

Debutează în revista „Luceafărul”, în 1972, iar editorial, în 1980, cu volumul de poezii „La noapte va ninge”, urmat de „Orașul cu un singur locuitor” (1982) și „Înțeleptul la ora de ceai” (1984). Poezia este, pentru Matei Vișniec, „instrument de cunoaștere, spațiu de libertate, oglindă identitară”, aceasta fiind prezentă în toate celelalte genuri literare abordate, în teatru și în romane. Membru al Cenaclului de Luni, Matei Vișniec consideră poezia o formă de rezistență culturală, de continuitate reflexivă și o legătură permanentă cu limba română: poezie scriind zilnic și întotdeauna în limba maternă.

Înainte de plecarea din țară, piesele sale de teatru sunt interzise sistematic scenei de cenzura comunistă, ele circulând însă în regim de samizdat literar. Piesele de teatru le scrie în limba franceză și le traduce el însuși în română. Titlurile pieselor reflectă plăcerea jocului și a metaforei („Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”, „Mansardă la Paris cu vedere spre moarte”, întâlnire imaginară a dramaturgului cu filosoful Emil Cioran, „Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați”, o revizitare, peste timp, a personajelor și moștenirii cehoviene). În piese precum „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal”, „Teatru descompus sau Omul-pubelă”, „Occident Express” sau în „Trilogia balcanică” abordează problematici precum dictatura comunistă, pactul cu puterea, demagogia, dar și tensiunile și conflictele actuale cauzate de fenomenul migrației, de consecințele tragice ale violenței și ale războiului, ale spălării pe creier, ale „nopții absurdului”, dar și falsa comunicare („pedalare în vid”).

Este considerat cel mai important dramaturg român contemporan. Piesele sale sunt montate în fiecare an la binecunoscutul Festival de la Avignon, fiind traduse în peste 20 de limbi şi jucate în peste 50 de ţări. A primit numeroase distincții, printre care amintim: Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului 1990, pentru piesa „Angajare de clovn”; Premiul de Dramaturgie al anului 1998 al Academiei Române; Premiul „Théâtre vivant”, acordat de Radio France Internationale, în 1998, pentru „Teatru descompus”; Premiul presei la Festivalul de teatru de la Avignon, în 1996 și 2008; Premiul „Jean Monnet” în cadrul Festivalului „Littératures Européennes”, în 2016 (Cognac, Franța); Chevalier des Arts et des Lettres pentru întreaga activitate, în 2018; Chevalier de l’ordre national du Mérite, numit prin decret prezidențial, în 2020.

Ca jurnalist, a lucrat la BBC (Anglia), iar din 1990 până în prezent, la Radio France Internationale (RFI). Prin „Cronica ideilor tulburătoare”, urmată de „Cronica realităților tulburătoare”, Matei Vișniec radiografiază lumea de astăzi din perspectiva reflecției critice a jurnalistului ca interpret, care își asumă misiunea de a demasca orice intenție care atacă libertatea și democrația. Devine cetăţean francez în 1993, păstrându-și însă şi cetăţenia română.

Prin piesele de teatru și adaptările cinematografice pe care vi le prezentăm în cadrul festivalului, vă invităm să descoperiți moduri originale și autentice de mise-en- scène a acestui „material viu”, textul, despre care Matei Vișniec scria: „Odată lansat, odată stârnite energiile sale lăuntrice, tu, ca scriitor, nu mai poți face chiar ce vrei. Textul începe să-ți dicteze el anumite direcții, îți impune voința sa interioară. De multe ori mi s-a întâmplat, scriind o piesă, să descopăr cu stupoare că un personaj pe care îl doream secundar începe «să-și facă din ce în ce mai mult loc», să crească și să ia locul personajelor care în mintea mea erau principale.” (Cuvânt introductiv la volumul „Omul din cerc: antologie de teatru scurt 1977-2010”, Editura Paralela 45, 2011)

Programul festivalului:

Duminică, 21 martie 2021, ora 10.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Cuvânt în deschiderea festivalului
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR și inițiatorul proiectului

Duminică, 21 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Diminețile festivalului
Invitată: scriitoarea Anca Mizumschi
V.o. în limba română

Începând cu 1993, anul debutului ei în volum, a publicat următoarele lucrări: „Est” (Editura Viitorul Românesc, 1993); „Opera Capitală” (Editura Albatros, 1995); „Poze cu zimți” (Editura  Brumar, 2008); „Anca lui Noe” (Editura Humanitas, 2009); „Versouri” (Editura Humanitas, 2010);  „În moalele cerului” (Editura Brumar, 2012); „Țara mea suspendată” (Editura Herg Benet, 2018). Antologii de autor: „Carte de citire” (Editura Blumenthal, 2012); „Madugrada” (Editura Vinea, 2013); „Metropolitana” (Epubli, 2018). Antologii (selecție): „Strong. Romanian-Polish Anthology” (Polish Cultural Institute, 1997), „27 Romanian Poets / Om jag inte får tala med någon nu” (Tranan Publishing House, Stockholm, 2011), „Tranzbordare” (Casa de Editură Max Blecher, 2013), „Cele mai frumoase poeme din 2012” (Editura Tracus Arte, 2013); „Acum noi suntem anticii” (Editura Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, germană, italiană, franceză, maghiară, cehă, albaneză și chineză. Conferințele și articolele sale de scriitor și psiholog includ teme ca: identitate și exil, conceptul de demnitate și trauma transgenerațională. Este realizatoarea emisiunii „Rețete coolturale” – ARCA TV (Association of the Romanian Communities Abroad), o platformă de comunicare TV a Diasporei românești.

Duminică, 21 martie 2021, ora 13.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR
Chestionarul lui Bernard Pivot
Matei Vișniec răspunde întrebărilor chestionarului lui Bernard Pivot, transmise de Mihai Țărnă, regizor al Teatrului fără nume. Bernard Pivot, realizatorul emisiunii „Bouillon de culture”, a creat acest chestionar pentru a-i intervieva, într-un mod original, pe invitații săi.

Duminică, 21 martie 2021, ora 18.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Piesa de teatru „Buzunarul cu pâine” de Matei Vișniec
Regia: Tudor Chirilă
V.o. în limba română

De la „Buzunarul cu pâine” (una dintre piesele scurte scrise de Matei Vișniec înainte de plecarea din țară) la „Teatru descompus sau Omul-pubelă”, personajele – bărbatul cu pălărie, alergătorul, iluzionistul, omul cu gândacul, mâncătorul de carne – trăiesc într-o lume pe dos, prinsă într-o amnezie colectivă, privată de libertate.

Subiectul piesei „Buzunarul cu pâine” pornește de la un fapt real, așa i-a mărturisit dramaturgul Matei Vișniec regizorului Tudor Chirilă, și anume, o întâmplare la care a asistat într-o zi, în perioada în care făcea naveta ca profesor, în România, când a auzit un câine care urla într-o fântână. Acesta devine personajul parabolei, cel care supraviețuiește cu ajutorul a două personaje, care îl hrănesc, însă nu reușesc să-l salveze din adâncurile fântânii și care sunt, la rândul lor, închise într-un spațiu.

„Piesa este o halucinație în doi, un vis greu care pare a se perpetua la infinit, fără ieșire, ca o Bandă a lui Moebius ce absoarbe și înghite existențe aidoma unei găuri negre a spiritului.” (Tudor Chirilă)

În distribuție: Ada Simionică și Ioan Coman; organizator producție: Sorin Cristea; regia de platou: Traian Radu; sunet: Răzvan Niţescu; postprocesare sunet: Mihnea Ciulei; scenografie decor: Bogdan Brolla; costume: Silvia Porojnicu; operator: Iulian Ene; director de imagine: Eugen Demetercă; montaj: Robert Kallós; producători: Lucia Constantinescu, Tudor Chirilă, Marius Avădani; producător delegat: Dana Andriescu; producător coordonator: Demeter András István.
Durata: 1 h 33 min
Câştigător al Premiului UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV, anul 2016
Spectacolul face parte din programul Casei de producție TVR de promovare a dramaturgiei contemporane.

Urmăriți trailier-ul aici.

Duminică, 21 martie 2021, ora 19.50
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Mesajul lui Matei Vișniec despre „Decomposed Theatre”, proiect al trupei de teatru Trap Door
Material în limba engleză, subtitrare în limba română

Trap Door este o companie de teatru independent din Chicago, înființată de regizoarea americană Beata Pilch în 1994, având ca scop identificarea literaturii noi, provocatoare, rare și punerea ei în scenă în moduri neobișnuite, de aceea o mare parte a producțiilor teatrului sunt premiere mondiale. Este cea mai mare companie de teatru din Statele Unite, în ceea ce privește montarea și promovarea pieselor din dramaturgia modernă și europeană. Stagiunea actuală marchează al 27-lea an al companiei Trap Door în cartierul istoric Bucktown din Chicago. Dramaturgii europeni preferați sunt Werner Schwab, Rainer Werner Fassbinder, Fernando Arrabal și, în mod special, Stanislaw Witkiewicz, a cărui piesă „The Madman and the Nun” („Nebunul și călugărița”) s-a jucat la inaugurarea teatrului, în 1994.

Duminică, 21 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #1: „The Runner” & „Illusionist”/„Alergătorul” și „Iluzionistul”
Regizor: Katarzyna Winska
Actori: John Kahara și Michael Mejia
Consultant: Catherine Sullivan
Lumini: Richard Norwood
Asistenți regie: Gary Damico and Anna Klos
Muzica originală: Michael Mejia
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Matei Vișniec a impus o singură condiție regizorilor „Decomposed Theatre”: libertate absolută. Astfel, regizoarea poloneză Katarzyna Wińska a reconstruit două monologuri ca o scenă de sine stătătoare. Mai mult, a introdus două texte noi pe care le-a găsit pe YouTube. Unul este un material publicitar pentru o imensă navă de croazieră, pe care l-a transformat în scena primului episod: alergătorul/muzician și muzicianul/iluzionist. Cel de-al doilea text pe care l-a adăugat este despre un alergător/ blogger care prezintă un smartphone pe care îl folosește pentru a filma propriul curs de pregătire a maratonului. Continuă să-și prezinte ultimul „film”, cântând la chitară pe versuri – monologul alergătorului lui Matei Vișniec. Filmul, derulat pe un drum de țară nesfârșit, este proiectat în spatele magicianului, care își prezintă trucurile. Ideea originală a piesei – „textele ca fragmente ale unei oglinzi sparte” – este reflectată în oglinda supradimensionată a ochelarilor de soare ai alergătorului. Ei reflectă „filmul alergând”, spațiul real al studioului și ecranul calculatorului său; un joc al „reflecțiilor nesfârșite”. Publicul este reprezentat de pasageri virtuali ai navei de croazieră Golden Gate. Când toți pasagerii, în afară de unul, dispar și nava se îndreaptă spre cer, duetul continuă spectacolul pe o navă spațială.

Katarzyna Wińska s-a născut în Varșovia, în 1953. Are un masterat în lingvistică aplicată la Universitatea din Varșovia. Începând din 1995, a inițiat și a condus două trupe de teatru independent, non-profit: Teatr Opera Buffa, cu persoane care suferă de schizofrenie, organizând călătorii la Edinburgh și Elsinore cu performance-urile Hamlet; Kinoteatr Bluboks cu actori amatori și profesioniști, punând în scenă piese adaptate sau propriile texte. A publicat două reviste glamour cu recenzii despre cei 25 de ani de scris, filmări și actorie.

Urmăriți trailer-ul aici.

Luni, 22 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Diminețile festivalului
Invitată: Irina Nechit
V.o. în limba română

Născută la 1 ianuarie 1962 în satul Antonești, judeţul Cahul, Republica Moldova. Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România.
A debutat cu volumul de poezie „Șarpele mă recunoaște” (Editura Hyperion, Chișinău, 1992). Premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumele de poezie „Șarpele mă recunoaște” (1992), „Cartea rece” (Editura Cartier, Chișinău, 1996), „Un viitor obosit” (Editura Augusta, Timișoara, 1999). A mai publicat volumele de poeme „Gheara” (Editura Vinea, București, 2003), „Un fel de liniște” (Editura Vinea, București, 2006), „Copilul din mașina galbenă” (Editura Cartier, Chișinău, 2010), „Masa de sărbătoare” (Editura Cartea Românească, București, 2020). Coordonatoare a volumelor de istorii orale „Femeia în labirintul istoriei” (Editura Știința, 2003), „Democrația la feminin” (Editura Știința, 2005).

În 2018, i-a apărut cartea de interviuri „Malul stâng întreabă malul drept”, Editura Junimea, Iași. De asemenea, a publicat cărțile „Godot eliberatorul” (critică de teatru, Chișinău, 1999, premiul UNITEM pentru critică teatrală), „Proiectul unei tragedii” (dramaturgie, Chișinău, 2001), „Maimuța în baie” (dramaturgie, Chișinău, 2006). Este prezentă cu piesa „Coridorul morții” în antologia „Chișinău, 7 aprilie. Teatru-Document” (dramaturgie, Editura Fundației „Camil Petrescu”, București, 2010). Monodrama „Sfaturile Melaniei” a obținut Premiul pentru cea mai bună piesă contemporană la Gala Uniunii Teatrale din Republica Moldova, 2018, și a fost montată la Teatrul Odeon din București, cu titlul „Republica Melania”.

Luni, 22 martie 2021, ora 18.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #2: „The Meat Eater”/ „Mâncătorul de carne”
Regizor: Zachary Nicol
Actor: Zachary Nicol
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Cel de-al doilea episod pune în scenă monologul scris de Matei Vișniec, „Mâncătorul de carne” (din „Teatru descompus sau Omul-pubelă”), cu accent asupra erotismului foamei pasionale pentru carne a vorbitorului singuratic. Tulburătoare și senzuală totodată, nevoia compulsivă a personajului de a consuma carne se extinde tot mai mult, amenințând să cuprindă întreg orașul, dar se îndreaptă și înspre interior, către o intimitate violentă, „canibalizând” sinele.

În exprimarea sa artistică, Zachary Nicol utilizează mai multe mijloace: performace-uri, cuvinte, video și imagine. Lucrările sale au fost prezentate la Chicago, Portland, Toronto, precum și on-line. Nicol a fost artist în rezidență în cadrul Annas Projects, în 2020, și a participat în cadrul programelor de rezidență la ACRE și Links Hall. Lucrează în mod frecvent ca artist interpret, dar și în echipă în spectacole de dans, teatru și film. Contribuțiile recente includ proiecte cu Mlondi Zondi, Aram Atamian, Kim Brandt, Alexandra Pirici, Jonas Becker, Ginger Krebs, Elise Cowin, Catherine Sullivan, și Anna Martine Whitehead.

Urmăriți trailer-ul aici.

Luni, 22 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #3: „The Man in the Circle”, „The Man with a Cockroach”, „Brainwasher”, „The Beggar“/„Omul din cerc”, „Omul cu gândacul”, „Spălătorul de creiere”, „Vagabondul”
Regia: Michael Mejia
Actori: Logan Hulick, Neema Lahon, Leslie Lund, Carl Wisniewski
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Piesa pornește de la tema izolării și a felului în care aceasta afectează creierul uman. Ea dă naștere unei realități înșelătoare și unui sens fals în viață. Este un comentariu pe marginea problemelor de sănătate mintală prezente în societatea noastră. În plus, regizorul Michael Mejia a dorit să exploreze corporalitatea, precum și momentele unui atac de panică în contextul desconsiderației pentru propria persoană și în lipsa unei identități bine conturate. Regizorul își pune întrebarea: ce se va întâmpla cu aceia care sunt incapabili să se ajute pe ei înșiși și dacă ei ar fi singurii care ar supraviețui.

Michael Mejia a studiat actoria și interpretarea muzicală la Universitatea din Indiana înainte de a se muta în Chicago. Mejia este managerul companiei de teatru Trap Door, și, de asemenea, actor. Semnează spectacole precum „The White Plague”, „Love and Information”, „The Killer”, „The Old Woman Broods”, „Monsieur D’Eon is a Woman” în cadrul Teatrului Trap Door; „Proxy” la Teatrul Underscore; „Kingdom” la Teatrul Broken Nose; „Little Shop of Horrors” la Stoughton Village Players; „Hair” la Teatrul Harper Ensemble. Mejia este, de asemenea, compozitor, cântă la chitară și pian.

Urmăriți trailer-ul aici.

Marți, 23 martie 2021, începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 și 16.00
Film documentar „Parisul lui Matei”, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spațiul expoziției de bază a MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8

Scriitorul Matei Vișniec ne propune o călătorie prin Parisul traseelor sale profesionale și afective. E un Paris în mișcare, dar în care avem timp să visăm, un Paris al marilor bulevarde, dar și al străzilor misterioase. E un Paris al fântânilor ascunse și al fațadelor de o frumusețe rară, ce nu se arată turiștilor. Îl descoperim pe Matei în intimitatea apartamentului său, la masa de lucru, în grădina din spatele blocului, dar și la microfonul Radio France Internationale. Pornim împreună cu el pe urmele unor mari artiști români. Din Piața Benjamin Fondane, mergem la cimitirul Montparnasse, la mormintele lui Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tristan Tzara, Constantin Brâncuși. Descoperim strada unde s-a aflat postul de radio Europa Liberă, dar și cafeneaua unde Monica Lovinescu și Virgil Ierunca își chemau prietenii. Vizităm La Maison d’Europe et d’Orient, o editură care publică teatru din Europa de Răsărit, din Balcani și din Caucaz. Nu ratăm celebrele cafenele pariziene. Ne oprim chiar la Cafeneaua Saint-Médard, pe care o regăsim și în romanul „Sindromul de panică în Orașul Luminilor”. „Parisul lui Matei” este o călătorie între realitate și vis, în care privim orașul prin lentila fabuloasă a scriitorului.

Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

Marți, 23 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Diminețile festivalului
Invitat: scriitorul Florin Iaru
V.o. în limba română

Poet, publicist și scenarist, membru al Cenaclului de Luni, Florin Iaru publică în 1981 volumul „Cîntece de trecut strada”, care se bucură de un mare succes editorial, apoi, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, semnează „Aer cu diamante” (1982), manifestul poeților optzeciști.

Este un personaj emblematic al generației bucureștene a anilor ʼ80. Opere (selecție): „Cîntece de trecut strada” (1981), „Aer cu diamante” (1982), „La cea mai înaltă ficțiune” (1984), „Înnebunesc și-mi pare rău” (1990), „Poeme alese” (2002), „Fraier de București” (2011), „Povestiri cu final schimbat (2013)”, „Sînii verzi” (2007). Ține cursuri de creative writing, face parte din echipa redacțională a săptămânalului „Cațavencii”.

Marți, 23 martie 2021, ora 16.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Spectacol de marionete „Voix dans le noir”/ „Voci în întuneric”
Autor: Matei Vișniec
Creație și interpretare: Eric Deniaud
V.o. în limba franceză
Piesă de teatru montată de Collectif Kahraba (Liban, 2009)

Eric Deniaud este absolvent magna cum laude al Institutului Internaţional al Marionetei din oraşul Charleville-Mézière, situat în nordul Franţei, institut celebru în întreaga lume, al cărui președinte, între 2000 și  2004, a fost artista de origine română Margareta Niculescu. Este actor, regizor și scenograf. Din 2008, locuiește în Liban, unde este co-fondatorul Collectif Kahraba împreună cu Aurélien Zouki, Rima Maroun și Camille Brunel Aoun. A colaborat cu Teatrul Național de Marionete din Vietnam, Centrul Național pentru Artă Dramatică din Paris, cu Ectera Teatro din Spania și Le Théâtre de la Traversée din Canada. Începând cu anul 2011, Eric este co-director al Festivalului Nehna wel Amar wel Jiran din Beirut.

Marți, 23 martie 2021, ora 18.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
„Locurile și spațiile teatrului: unitate și varietate”
Conferință în limba română susținută de George Banu

Motto:

„Dacă Hamlet se îndoiește – «a fi sau a nu fi», spune el – teatrul, dimpotrivă, le unește afirmând – «a fi și a nu fi»!” (George Banu)

Teatrul este mitologic născut dintr-o călătorie a poetului Thespis care a traversat Grecia Antică într-o căruță care a servit drept primă scenă improvizată. Apoi s-a constituit un loc unic, un teatru în aer liber ce reunea mii de oameni, ca la Epidaur, unde s-au împlinit marile texte tragice, de la Eschil la Euripide. George Banu, reputatul teatrolog, urmărește succesiunea de locuri ale teatrului, de la piețele și catedralele Evului Mediu la sălile elisabetane sau italiene, cu tot ce implică ele ca public și joc, ca socialitate și teatralitate. Teatrul ultimului secol le-a preluat, dar le-a și diseminat în țesutul orașelor cu o libertate nebănuită pe care au cultivat-o mari regizori ca Ariane Mnouchkine, Peter Brook, Eugenio Barba, Andrei Șerban.

De la sedentaritate la mobilitate – iată itinerariile teatrului!

Marți, 23 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #4: „The Animal Trainer”, „The Philosopher”, „The Human Rubbish Bin“/ „Dresorul”, „Filosoful”, „Omul-pubelă”
Regia: Marian Masoliver
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Abordarea lui Marian Masoliver este una de tip performance, utilizând filmarea într-un singur cadru (fără editare). Pentru regizor, important a fost să fie fidel textului și să realizeze cele trei monologuri separat, povestea celor trei personaje care descoperă că sunt tratate de către societate asemenea reziduurilor. Oare nu ne-am simțit cu toții la fel la un moment dat?! Un poem vizual, tulburător și grotesc, bine jucat de Kevin Webb.

Marian Masoliver are o experiență de peste 30 de ani ca actriță internațională, regizoare de teatru, profesoară de teatru și scriitoare. Și-a început cariera cu maestrul teatrului fizic de secol XX, Jacques Lecoq, la școala sa din Paris. A urmat un turneu extins în Europa și în SUA, lucrând cu companii de teatru de top cum ar fi Kneehigh Theatre (Marea Britanie) sau La Fura dels Baus (Spania). În 1999, a co-fondat Actors Space împreună cu Simon Edwards, care a devenit un centru recunoscut la nivel internațional în Barcelona, dedicat cercetării, cursurilor, creației de teatru și film. Mansoliver este directoarea centrului, unde predă actoria, regia și scenariul de teatru și film. Din 2014, a colaborat cu The PremRawat Foundation, realizând documentare despre programele lor Peace Education în Columbia, Ecuador și Peru.

Urmăriți trailer-ul aici.

Miercuri, 24 martie 2021, începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 și 16.00
Film documentar „Vișniec, rege la Avignon”, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spațiul expoziției de bază a MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8

Înființat în anul 1947 de către Jean Vilar, Festivalul de la Avignon este unul dintre cele mai importante evenimente din întreaga lume, dedicate artelor spectacolului. În luna iulie, orașul respiră teatru. În 2015, secțiunea OFF a împlinit 50 de ani de existență. De peste un sfert de secol, textele lui Matei Vișniec sunt montate la Festivalul de la Avignon. Scriitorul a fost desemnat unul dintre regii secțiunii OFF, mai multe dintre piesele sale fiind extrem de apreciate aici. În 2015, spectacolul „La mémoire des serpillères”, pus în scenă de Victor Quezada și prezentat de Compania „Umbral”, s-a situat în primele zece producții din peste 1300, fiind nominalizat la premiul „Coup de cœur du OFF”.

Regizori și actori ne vorbesc despre teatrul lui Matei Vișniec și despre succesul său extraordinar. Alături de Matei, descoperim decorul istoric al orașului, zidurile și esplanada din fața Palatului Papal, podul de la Avignon, piețele și străduțele, unde zilnic au loc spectacole în aer liber.

Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

Miercuri, 24 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Diminețile festivalului
Invitat: poetul Vlad Berariu
V.o. în limba română

Vlad Berariu are 20 de ani. A absolvit Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava; a aplicat pentru Breda University of Applied Sciences, Olanda. Este membru al Casei de Poezie „Light of ink”, clubul literar din Suceava, coordonat de Gheorghe Cîrstian, fostul său profesor de literatură. Volumul „CuțitulProaspătȘters” a primit premiul de debut al Editurii „Junimea” din Iași la Festivalul de poezie „Costache Conachi”, fiind publicat în decembrie 2020, în colecția „Numele poetului”, coordonată de Lucian Vasiliu, managerul editurii.

Miercuri, 24 martie 2021, ora 16.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
„Omul din cerc”
Proiect-experiment creat de Ana-Ioana Macaria şi Andu Dumitrescu pe texte de Matei Vişniec
Din distribuţie fac parte actorii: Camelia Maxim, Andreea Bibiri, Silviu Geamănu, Maria-Veronica Vârlan, Marius Chivu, Simona Pop şi Lucian Ifrim.
Echipa de creaţie: Bogdan Marina, Dan Iliuţă, Sorin Badea, Andrei Stan, Ligiana Mandea, Andreea Ifrim
Echipa tehnică: Florin Sasu (regizor tehnic), Florin Manu (lumini), Vlad Stan (sunet), Eugen Zaharia (recuzită)
V.o. în limba română

„Dacă vreau să fiu singur, mă opresc, scot creta neagră din buzunar şi trag un cerc în jurul meu. În interiorul cercului sunt la adăpost.” (Matei Vișniec)

„«Omul din cerc» este un poem, un eseu vizual descompus în 7 părţi – 7 actori – 7 perspective. E un proiect experiment ce îşi propune să pună în valoare lectura textelor lui Vişniec – neaşteptat de actuale, deşi au fost scrise în anii ’90 – şi pe actorii Teatrului Bulandra (7 dintre ei, deocamdată). Am încercat să speculăm în favoarea noastră această apropiere pe care scena nu o oferă de obicei – prim-planul şi gros-planul. Munca la acest proiect a fost un atelier în care actorii au fost provocaţi să fie co-creatori ai story-ului vizual.” (Ana-Ioana Macaria)

„Omul din Cerc” face parte din proiectul „Bulandra – lecturi online. Vă rugăm să vă deschideţi telefoanele!”, o serie inedită de spectacole-lectură menite să conecteze trupa de actori ai Teatrului Bulandra cu texte de referinţă ale teatrului contemporan, sub îndrumarea unora dintre cei mai apreciaţi regizori ai noului val.

Miercuri, 24 martie 2021, ora 19.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
„Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre” de Matei Vișniec
Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Național „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca
Regia și decorul: Răzvan Mureșan; regia tehnică: Răzvan Pojonie; costume: Ilona Lőrincz; asistent de scenografie: Radu Lărgeanu; maestru de lumini: Jenel Moldovan; operatori lumini: Alexandru Corpodean, Ionuț Maier; sonorizare: Vlad Negrea
Distribuţia: Matei Rotaru, Cristian Grosu, Alexandra Tarce, Adrian Cucu, Cătălin Codreanu, Miron Maxim, Petre Băcioiu, Diana Buluga, Silvius Iorga, Patricia Brad
Durata 2 h 20 min.
V.o. în limba română

Piesa „Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre” a fost scrisă de Matei Vișniec la ȋnceputul anului 2009, ȋn Franţa, la cererea actorului și regizorului Mustapha Aouar, director al companiei Gare Au Théâtre din Ivry-sur-Seine, cu ocazia centenarului naşterii lui Eugen Ionescu. Dramaturgul a avut astfel ocazia de a-l omagia pe marele său predecesor, aducând în fața publicului celebrul personaj absent al literaturii absurdului, „Cântăreaţa cheală”. Eroul piesei, poetul Sergiu Penegaru încearcă să-şi păstreze valorile literare. El scrie și traduce în plină dictatură comunistă, având privilegiul câtorva conversații cu eroina lui Ionesco. Cei doi discută – în libertate, dar mai ales în închisoarea unde ajunge să fie încarcerat eroul – despre literatură, despre farmecul Micului Paris, lăsând impresia unei perechi aflate la prima întâlnire. La următoarele întrevederi, gesturile ei devin mai intime, iar în cele din urmă nu-și mai poate stăpâni lacrimile văzând cât de des este pomenită ea, „un personaj care nici măcar nu există”. Ideea evocării acestui personaj i-a fost dată scriitorului de o amintire a eseistului şi istoricului literar Nicolae Balotă, care a relatat cum în anii ’50, pe când se afla la Jilava împreună cu Constantin Noica, a râs cu mare poftă când Nicolae Steinhardt, aflat în aceeași celulă, le-a povestit piesa absurdă a lui Ionescu. Dar nu doar Cântăreața cheală bântuie prin celula Poetului ci și alte celebrități: însuși Eugen Ionescu, contele de Lautréamont, André Breton, Albert Camus. Apar și doi rinoceri, chiar în momentul în care „orologiul bate de cinci ori”, ora servirii celebrului ceai englezesc.

Urmăriți trailer-ul aici.

Miercuri, 24 martie 2021, ora 22.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #5: „How to explain the history of quiet, lucid and fevered madness to brainwashed repairmen”/ „Cum să explici istoria unei nebunii liniștite, lucide și febrile unor depanatori spălați pe creier”
Regia: Nicole Wiesner
Actori: Maryam Abdi, Venice Averyheart, Natara Easter, Miguel Long, David Lovejoy, Robin Minkens, Emily Nichelson, Ruben Nicolaescu, Tia Pinson, Matty Robinson
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Aflându-și inspirația în mai multe texte de Vișniec, piesa explorează diferite tipuri de izolare și nebunia care se declanșează în urma carantinei. Cinci persoane, blocate în aceeași casă, care privesc pe fereastră. În altă locuință, două persoane cunosc spaima de a fi nevoite să petreacă un timp în același spațiu, într-un context mondial terifiant. Într-o lume în care mass-media ne influențează în fiecare zi gândurile, cum putem să evităm ca spălătorii de creiere, care ne atrag în mrejele lor, să nu obțină ceea ce vor? Ființele umane încep să se transforme în fluturi, limacși și broaște, într-o luptă futuristă a oamenilor împotriva spălătorilor de creiere. Este posibil să te salvezi din această situație?

Nicole Wiesner s-a alăturat echipei Trap Door în 1999, făcând parte, în prezent, din conducerea companiei de teatru. A regizat „Minna”, „The Fairytale Lives of Russian Girls”, „Phèdre”, „Monsieur D’Eon is a Woman”, „The Old Woman Broods”, „The White Plague”. Printre spectacole sale favorite în care a jucat se numără: „First Ladies” (regia: Zeljko Djukic, Joseph Jefferson Citation: Outstanding Actress); „OVERWEIGHT, unimportant: MISSHAPE” (regia: Yasen Peyankov) și, în rol principal, în „The Bitter Tears of Petra Von Kant”; „Nana” (regia Beata Pilch) și „Alice in Bed” (regia: Dado). A jucat la  Goodman Theatre, în „Shining City”, în regia lui Robert Falls; „Passion Play”, în regia lui Mark Wing-Davy (Premiul After Dark pentru interpretare de excepție), la Steppenwolf Theatre, în „The Book Thief” (regia: Hallie Gordon), „South of Settling” (regia: Adam Goldstein) și „Dublin Carol” (regia Amy Morton); precum și la Lookingglass Theatre, Court Theatre, Next Theatre, Yale Repertory Theatre, Huntington Theatre, Epic Theatre.

Urmăriți trailer-ul aici.

Joi, 25 martie 2021, începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 și 16.00
Film documentar „Provența, Paradisul posibil”, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spațiul expoziției de bază a MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

„Provența, Paradisul posibil” surprinde farmecul uneia dintre cele mai cunoscute regiuni din Europa, dar și portretul celui mai jucat dramaturg român contemporan. Traseul începe din Avignon, cu zidurile sale, adevărate bijuterii în piatră. Matei Vişniec se întâlneşte cu Éric-Emmanuel Schmitt, alături de care a fost desemnat, în 2015, rege al secţiunii OFF, la celebrul festival din Orașul Papilor. Scriitorul bucovinean ne conduce pe urmele lui Van Gogh la Saint Rémy de Provence, dar și la Arles, oraș în care straturile de timp se suprapun și vorbesc. Ajungem în pitorescul Les Baux de Provence, la Muzeul „Frédéric Mistral” din Maillane, dar și la moara lui Alphonse Daudet din Fontvieille. Descoperim mănăstirea Sénanque, înconjurată de fabuloase câmpuri de lavandă. La Roussillon, ochiul zâmbește în mii de nuanțe de ocru. La Isle-sur-la-Sorgue, plonjăm în trecut şi trăim în ritmul „timpului verde”. Ne oprim la Les Laurons, unde un francez și soția sa, originară din România, au creat un sat de vacanță în case vechi de câteva sute de ani. Pentru Matei Vișniec, Provența reprezintă un spațiu care l-a inspirat și pe care l-a iubit întotdeauna, pentru că, de fapt, „și în Provența rămâi… tot un român bucovinean”.

Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).

Joi, 25 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Diminețile festivalului
Invitat: poetul Teodor Dună
V.o. în limba română

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: „trenul de treieşunu februarie”, Editura Vinea (2002 – Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima); „catafazii”, Editura Vinea (2005); „de-a viul”, Editura Cartea Românească (2010); „der lärm des fleisches” (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); „obiecte umane”, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori); „kirilă”, Editura Tracus Arte (2017). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.

Joi, 25 martie 2021, ora 16.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Lectură-maquette a actorilor trupei de teatru L’Échoscène din Franța pornind de la textul „De la sensation d’élasticité lorsqu’on marche sur des cadavres”/„Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre” de Matei Vișniec
Regia: Audrey Jean
Scenografia: Juliette Desproges
Actori: Anthony Binet, Elsa Davoine, Delphine Lanniel, Chloé Mahy, Hadi Rassi și Jacques Schuler
V.o. în limba franceză cu subtitrare în limba română

Lectura-maquette a avut loc în cadrul proiectului propus de Scènes Sur Seine, care constă în dezvăluirea câtorva scene din proiectele companiilor de teatru în prezența artiștilor profesioniști, utilizând o scenografie minimă, ceea ce francezii numesc „maquette”, un fel de „preview” al spectacolului integral.

Joi, 25 martie 2021, ora 18.00
Difuzare în regim live pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
„Textele teatrului: repertoriu și actualitate”
Conferință în limba română susținută de George Banu

Motto:

„Dacă Hamlet se îndoiește – «a fi sau a nu fi», spune el – teatrul, dimpotrivă, le unește afirmând – «a fi și a nu fi»!” (George Banu)

Teatrul occidental s-a afirmat grație cuvintelor care stau la baza marilor texte ce constituie temelia acestei arte deplin europene. Texte legate de identitatea unei societăți la un moment istoric precis, greacă sau engleză, franceză sau italiană, germană sau rusă. Texte ce constituie repertoriul teatrului, soclul său permanent revizitat. Teatrul și textele sale – iată moștenirea pe care scena europeană o conservă și o explorează sistematic. De la Sofocle la Shakespeare, de la Molière la Goethe, de la Hugo la Cehov, de la Pirandello la Beckett sau Ionesco, George Banu ne invită la o vizită în acest muzeu imaginar al teatrului care e „repertoriul” ale cărui resurse sunt exploatate și valorizate de acest nou personaj care s-a impus ca o figură indispensabilă a teatrului modern: regizorul.

„Vorbe, vorbe, vorbe” – cum spune Hamlet, dar nu vorbe derizorii, ci vorbe cu gând și sens!

Joi, 25 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #6: „The Brainwasher” (I) and (II), „The Man in the Circle”, „The Voice in the Darkness”, „The Animal Trainer”, „The Runner”, „The Man with a Cockroach”, „The Illusionist”/„Spălătorul de creiere”(I) și (II), „Omul din cerc”, Voci în întuneric”, „Dresorul”, „Alergătorul”, „Omul și gândacul”, „Iluzionistul”
Regia: Cristina Pronzati
Actori: Davide Borella,  Anarosa Butler, Gary Damico, Kasey Foster, Mike Steele, Keith Surney, Nora Ulrey, Kevin Webb
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Precum în compozițiile de jazz, în cazul piesei regizate de Cristina Pronzati, impulsul inițial a dat forma a tot ceea ce a urmat, de la identificarea trupei la înregistrarea muzicii și până la selectarea actorilor. Segmentarea textului, apoi unirea fragmentelor disparate ale acestuia a fost parte dintr-un proces inspirat de primele întâlniri virtuale cu fiecare actor. Regizoarea a simțit o forță, un element de magie a cărei electricitate străbătea întregul proces și munca fiecăruia în parte și care, asumată fiind, a considerat că va călăuzi pașii actorilor, ajutându-i să evolueze în echipă, în ciuda zecilor de kilometri care îi separau. Povestea unui fel de circ fellinian de inadaptați a început să-și facă apariția, plin de culoare, frumusețe, atmosferă, mister, sunet, poezie, umor, vulnerabilitate și adevăr.

Cristina Pronzati s-a implicat în proiecte de teatru și film încă din perioada liceului, în New York. Aceasta nu este prima experiență în cadrul companiei Trap Door. A jucat rolul Elenei din Troia în „Troy Women” și s-a alăturat distribuției pentru producția lui Catherine Suulivan, „Ice Floes of Franz Josef Land”, care a avut loc la Angel Orensanz Foundation, un extraordinar centru de artă și performance, situat în zona Lower East Side din New York City, o amintire pe care o prețuiește foarte mult. A jucat în filmul lui Scorsese, „Vârsta inocenței”; a scris scenariul, a regizat și a jucat în scurtmetrajul „Rendez Vous”; a cântat în rolul Loretta Lynn în seria AMC, „Into Character”. Cele mai recente roluri: Medeea în „Poughkeepsie” (Hudson Valley Performing Arts Lab); Antigona/Creon în „Antigona” și Betty în „Living Closely”, la al cărui scenariu a colaborat. A jucat în producția „Our Town”, prezentată în cadrul Hudson Valley Shakespeare Festival.

Urmăriți trailer-ul aici.

Joi, 25 martie 2021, ora 21.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
„La palabra progreso en boca de mi madre sonaba tremendamente falsa”/ „Cuvântul progres spus de mama sună teribil de fals”
Autor: Matei Vișniec
Regia: Aderbal Freire-Filho
Traducere: Laura Pouso; costume: Nelson Mancebo; lumini: Eduardo Guerrero / Inés Iglesias; muzica: Fernando Condon; scenografia: Gastón Moyano și Maite Bastarrica; producător: We Producciones; asistență regie: Nadina González Miranda; biroul de presă și comunicare: Gabriela Judeikin
Actori: Héctor Guido, Alicia Alfonso, Federico Guerra, Massimo Tenuta, Elizabeth Vignoli, Anael Bazterrica, Estefanía Acosta, Pablo Pipolo, Claudio Lachowicz, Pierino Zorzini, Pablo Robles, Santiago Bozzolo
Piesă pusă în scenă de Teatrul El Galpón din Montevideo (Uruguay)
V.o. în limba spaniolă cu subtitrare în limba română

În această piesă sunt relatate vicisitudinile prin care trece un cuplu de refugiați la întoarcerea lor în țara de origine, devastată în urma unui război civil recent. Deși nu există referințe clare, povestea piesei face trimitere la războaiele balcanice care au avut, printre consecințe, destrămarea Iugoslaviei. Piesa vorbește, totodată, despre zecile de tineri care și-au pierdut viața în războaiele care se succed fără întrerupere. Personajele trăiesc situații reale și absurde, întruchipând ființe de o umanitate complexă.

Urmăriți trailer-ul aici.

Vineri, 26 martie 2021, ora 11.00
Difuzare în regim live pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Diminețile festivalului
Invitat: scriitorul Andrei Codrescu
V.o. în limba română

Andrei Codrescu a scris, de curând, „Visul Diacritic” (Editura Nemira, 2021) în limba română. Între cărțile sale recente publicate la Princeton University Press amintim: „The Posthuman Dada Guide: Tzara and Lenin Play Chess” (2009), „The Poetry Lesson” (2010), și „Whatever Gets you Through the Night: a Story of Sheherezade”. Andrei Codrescu, născut în Sibiu, trăiește în Brooklyn.

Vineri, 26 martie 2021, ora 16.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR
„Cântăreața cheală”
Text de Eugen Ionescu
Regia: Valeria Sitaru, Vlad Logigan, Cristina Briciu
Distribuția: Matei Constantin, Ana Radu, Marian Dumitru, Diana Ducar, David Drugaru, Cătălina Romaneț
Spectacol de licență coordonat de prof. univ. dr. Valeria Sitaru, UNATC
Durata: 55 min.
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

În 2010, s-au împlinit 60 de ani de la premiera, în Franța, a piesei „Cântăreața cheală”. Din 1950 și până astăzi, s-a jucat fără întrerupere. Piesa se concentrează pe familia Smith, un cuplu din Londra, și pe familia Martin, care vine în vizită. Cele două familii discută lucruri ilogice, spun povești și relatează truisme fără sens. Acestora li se alătură menajera familiei Smith, Mary, și Căpitanul de Pompieri, de care Mary este îndrăgostită, și care este dezamăgit deoarece nu a găsit niciun incendiu în casa familiei Smith. Atunci când rămân singure, cele două familii încep să se contrazică în mod absurd.

Matei Vișniec mărturisea într-un interviu cu Luana Popa: „Când am ajuns la Paris, în septembrie 1987, primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă duc la Théâtre de la Huchette ca să văd «Cântăreaţa cheală» și «Lecţia». Precizez că aceste piese ale lui Ionescu se joacă din 1957 în acest mic teatru din Cartierul Latin. (…) piesele lui Ionescu mi-au dat chei pentru înţelegerea lumii, a contradicţiilor fiinţei umane şi a dilemelor existenţiale care îl frământă pe om.”

Urmăriți trailer-ul aici.

Vineri, 26 martie 2021, ora 17.30
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR
Rareș H. Stoica, regizorul filmului „Dinții”, în dialog cu Ioan Pop-Curșeu, profesor la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai
V.o. în limba română

Rareș H. Stoica este absolvent al Facultății de Teatru din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, clasa Miriam Cuibus, promoția 2002. Își dedică viața artelor vizuale, iubind în egală măsură emoția jocului pe scenă ca actor, a jocului cu imagini în mișcare surprinse cu camera de filmat, ca regizor și producător de film în cadrul Persona Media Production, organizator și manager artistic al Festivalului Internațional de Film de Scurtmetraj ClujShorts, precum și emoția jocului pensulei pe pânză și al dălții în lemn. În prezent este doctorand la Facultatea de Teatru și Televiziune – CFM a Universității „Babeș-Bolyai”.

Ioan Pop-Curşeu (n. 4.02.1978, Ocna-Mureş) este, din 2020, Profesor la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, unde predă din 2008 și unde a coordonat sau a fost membru în mai multe granturi de cercetare. A obținut două titluri de doctor, la Universitatea din Geneva, în 2007, și la Universitatea Babeș-Bolyai, în 2011. În 2015, și-a susținut teza de abilitare, iar în 2016 a devenit membru în Academia Europaea, secțiunea: „Film, Media and Visual Studies”. A tradus 12 cărți, în special din franceză în română, majoritatea în colaborare cu Ștefana Pop-Curșeu. A publicat în jur de 150 de articole în română, franceză, engleză, pe teme de literatură, estetica filmului și antropologie, și a coordonat 12 volume și numere tematice ale unor reviste academice. Este autorul mai multor cărți, dintre care cele mai semnificative sunt „Baudelaire, la plural” (2008), „Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi” (2013), „Iconografia vrăjitoriei în arta religioasă românească. Eseu de antropologie vizuală” (2020, acest din urmă volum în colaborare cu Ștefana Pop-Curșeu).

Vineri, 26 martie 2021, ora 18.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Filmul „Dinții” / TEETH
Regia: Rareș H. Stoica
Adaptarea cinematografică se bazează pe piesa omonimă scrisă de Matei Vișniec
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

Distribuție: Primul: Radu Văduva, Al Doilea: Andrei Zagorodnîi, Soldatul: Cătălin Codreanu
Producător executiv: Asociația Persona-Nicoleta Stoica; supervizor proiect: Ioan Pop-Curșeu; consultant casting: Diana Aldea; coordonator proiect din partea TNC și FTT: Ștefana Pop-Curșeu; machiaj: Camelia Curuțiu-Zoicaș; consultant scenografie: Mihai Filip Odangiu; scenariu: Rareș H. Stoica, adaptare după piesa „Dinții” de Matei Vișniec; supervizor scenariu: Ștefana Pop-Curșeu; direcția de imagine: Rareș H. Stoica, Andrei Giurgiuman; camera: Andrei Giurgiuman, Alin Barbir, Dani Sărăcuț, Pálfi-Horváth Ernő-Áron, Rareș H. Stoica; compoziție muzicală: Dragoș Strat; consultant estetica filmului: Ioan Pop-Curșeu; coordonator scene de luptă: Cătălin Codreanu; Secretar platou: Irina-Maria Barbir; modelator 3D: Marius Caraba
Durata: 71 min.
Producător: Persona Media Production
Parteneri: Facultatea de Teatru și Televiziune, Teatrul Național Cluj-Napoca, Ciorchin, Cinema Victoria, TheaMed
Sponsori: Indis, Intend, Instal Data Proiect, Caradent, Rolala, Daisler Print House

Piesa „Dinții” a constituit o sursă de inspirație pentru regizorul de film Rareș H. Stoica, care a fost atras nu numai de teatralitatea textului, ci și de incredibila capacitate a acestuia de a da frâu liber imaginației cititorului, de a genera tensiune și imagini puternice plecând de la dialogul personajelor. Filmul se bazează astfel pe structura piesei, urmând firul poveștii sau, mai bine spus, al acestui ultim episod al poveștii unei întâlniri: doi bărbați, care scot dinții de aur din gura soldaților căzuți pe front. Însă activitatea lor obișnuită și monotonă este întreruptă de apariția unui soldat ciudat, ajuns prea târziu pentru a se mai lupta, prea somnoros pentru a fi viu, dar prea cald pentru a fi mort. Încercând să găsească un mijloc de a gestiona prezența noului venit, și fiind la limita răbdării, confruntați cu nonsensul situației în care se află, cei doi hoți trec pe nesimțite frontiera timpului și a spațiului, pășind într-o altă dimensiune. A cui este vina pentru că lucrurile se întâmplă așa cum se întâmplă? Putem să ne păstrăm umanitatea chiar și în cele mai nefaste condiții, la răscrucea dintre viață și moarte?

https://www.facebook.com/teethofficialpage / www.personamedia.ro / persona.media.production@gmail.com

Urmăriți trailer-ul aici.

Îi invităm pe toți cei care vor urmări filmul să trimită feedback-ul lor printr-un mesaj pe Facebook, pe WhatsApp (0736 598 451) sau prin e-mail la programe@mnlr.ro.

Vineri, 26 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #7: „The Man in the Circle”, „The Man in the Mirror”, „The Runner”/„Omul din cerc”, „Omul cu oglinda”, „Alergătorul”
Regia: Neema Lahon
Asistent regie: Morgan Symes
Actori: Edward Joe Bentley, Lyndsay Kane, Susan Mele, Benjamin Nathan-Serio, Nora Lise Ulrey
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Regizoarea Neema Lahon mărturisea: „În momentul în care citesc prologul «Teatrului Descompus», îmi aduc aminte de un citat al lui Brecht: «Arta nu este o oglindă care să reflecte lumea, ci un ciocan cu care să i se dea formă.»”

Combinând conceptul lui Vișniec de a utiliza monologuri ca piese ale unei oglinzi sparte și ideologia lui Brecht a remodelării realității cu ajutorul unei oglinzi, regizoarea celui de-al șaptelea performance a creat un tărâm virtual pe Zoom, folosind platforma pentru a combina teatrul, filmul și sunetul în scopul creării unui experiment vizual on-line care îndreaptă atenția publicului către chestionarea propriilor credințe. Pe tot parcursul piesei, audiența se apropie emoțional de personaje pe măsură ce acestea renunță la sinele lor autentic pentru dorințele lor reflectate în oglindă. În momente-cheie ale piesei, ecranul laptop-ului devine o oglindă pentru cei care vizionează piesa, provocându-i să se întrebe cu privire la propria lor realitate; dacă sunt remodelați de felul în care lumea îi privește.

Neema Lahon este actriță și regizoare britanică. A petrecut cinci ani în Barcelona, lucrând ca păpușar și animator de povești la cea mai mare companie catalană Theatre in Education, IPA Productions. Cât timp a locuit în Spania a colaborat cu Escapade Theatre, Thrive Musical Theatre, Trap Door International și Play in a Day BCN. În Londra, Neema este director experimental la Youth Theatre and Drama TA. Este membru în cadrul National Youth Theatre din Marea Britanie, unde a lucrat cu regizorul Ned Bennett, fiind unul dintre interpreții pentru producția „Victoria’s Knickers”. În 2019 a înființat propria companie de teatru, HURT Theatre. Este fascinată de dramaturgia lui Matei Vișniec și este încântată să facă parte din echipa Trap Door.

Urmăriți trailer-ul aici.

Vineri, 26 martie 2021, ora 21.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Spectacol de teatru „Despre tandrețe”
Autor : Matei Vișniec
Regia: Felix Alexa
Actori : Șerban Pavlu, Catrinel Dumitrescu, Ada Galeș, Ștefan Iancu, Sandra Ducuță
Ilustrația muzicală: Felix Alexa
Scenografia: Andrada Chiriac
Video-design-ul: Auraleye
Light-design-ul: Felix Alexa
Versiunea scenică: Felix Alexa

Piesa de teatru a fost pusă în scenă de Felix Alexa la Teatrul Dramaturgilor Români

„Despre tandrețe” se compune din elemente aparent autonome ale unui mozaic de dialoguri, uneori tandre alteori tăioase. Un joc subtil al iluziilor ce întruchipează o „Horă a iubirilor” adusă la zi, cufundată într-o lume alienată și totuși dispusă la umor. În piesa lui Matei Vișniec impresionează simplitatea acțiunii care se suprapune unei infinite complexități a psihologiei personajelor. În același chip, structura aparent lineară a fiecărei secvențe ascunde o mare tensiune, un potențial important pus în valoare de regie și jocul actorilor pentru a naște un spectacol memorabil în toate fațetele sale.

Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Diminețile festivalului
Invitată: scriitoarea Carmen Veronica Steiciuc
V.o. în limba română

Carmen Veronica Steiciuc este poet, prozator, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2006, teatrolog și Manager al Teatrului Municipal „Matei Vişniec” din Suceava. Organizează evenimente teatrale, turnee, festivaluri naţionale şi internaţionale de literatură şi teatru. Semnează şapte volume de poezie publicate şi este redactor de carte pentru alte șaisprezece apariţii editoriale. Este prezentă în emisiuni TV, radio, antologii şi enciclopedii din România, Franţa, Italia, Olanda, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia. Are peste 50 de distincţii şi premii la concursuri de poezie, între care trei din partea International Society of Poetry din Washington D.C. Este rezident literar în Franţa, la Villa scriitoarei Marguerite Yourcenar în Saint-Jans-Cappel în 2009 şi la Château de La Napoule pe Coasta de Azur în 2014, precum și poet mantelat în cadrul Asociaţiei Poesia Attiva – UNICORNO, Torino, Italia, din 2005.

Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 13.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
„Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama”
Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava
Autor: Matei Vișniec
Regia: Ioan Brancu
Scenografie: Ana Maria Condruz
Coregrafie: Andreea Duță
Compozitor:  Cári Tibor
Light/Video Design: Lucian Moga, Andrei Cozlac
Regia tehnică: Cătălin Rodenciuc
Actori: Cristina Florea, Horia Andrei Butnaru, Clara Popadiuc, Răzvan Bănuț, Alexandru Marin, Diana Lazăr, Delu Lucaci, Cosmin Panaite, Cătălin Ștefan Mîndru, Bogdan Amurăriței
V.o. în limba română

„Extraterestrul  care își dorea ca amintire o pijama” este, așa cum spune chiar autorul, un spectacol cu povești de adormit copiii și de trezit ușor părinții, un spectacol pentru toată familia.

Matei Vișniec: „Oare mai ştiu, astăzi, adulţii, să le ofere timp copiilor? Am scris «Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama» pornind de la această întrebare, dar şi de la tragedia umană trăită în ultimele două decenii de România.  În jur de patru milioane de români s-au dus să lucreze în străinătate şi deseori copiii lor au fost încredințați bunicilor, altor rude apropiate, ba chiar vecinilor… Nu vom putea evalua niciodată, cu niciun instrument psihologic sau sociologic, frustrarea resimţită de aceşti copii care au crescut fără prezenţa mamei şi a tatălui, fără acest timp unic, bogat în sentimente şi încredere în viaţă, pe care numai un părinte îl poate dărui copilului. (…) Această piesă s-a născut şi dintr-o anumită durere resimţită de mine tot umblând prin satele Bucovinei. Am văzut atâtea case pustii, unele dintre ele foarte frumoase, dar nelocuite… Toate aceste case care plâng îşi aşteaptă familiile. Construite şi pentru nişte copii care nu mai apucă să copilărească în ele, toate aceste case mi-au cerut, pe limba lor tăcută, ajutorul… Sigur, nimeni nu-i poate convinge pe români să revină în masă în ţara părăsită de ei în general de nevoie… Eu însumi fac parte dintre cei care, la un moment dat, «au plecat». Şi totuşi, totuşi, simt că aproape toţi românii «plecați» sunt preocupaţi, sunt frământați de gândul întoarcerii. Poate că şi din acest motiv şi-au construit case în România, ca să-i aştepte cineva acolo, ca să nu uite total de rădăcinile lor.”

Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 16.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
„Actorul și jocul: identificare și îndepărtare. De la jocul mascat și jocul corporal la psihologie și distanțare”
Conferință în limba română susținută de George Banu

Motto:

„Dacă Hamlet se îndoiește – «a fi sau a nu fi», spune el – teatrul, dimpotrivă, le unește afirmând – «a fi și a nu fi»!” (George Banu)                   

Teatrul, de la origini, s-a bazat pe prezența actorilor care au încarnat personajele tragediilor sau comediilor. Actorii au utilizat instrumente indispensabile ca masca sau au adoptat reguli de protocol specifice unei epoci, s-au impus ca figuri unice, exemplare, dar s-au constituit și în companii. Actorul e cheia de boltă a teatrului. El e sclavul momentului, al „momentului împlinit”, cel a cărui amintire e memorabilă pentru spectatorul captivat. George Banu urmărește evoluția actorului și avatarurile sale, îi sesizează diferența de program de joc, îl asociază marilor revoluții ale scenei moderne, de la Stanislavski și Meyerhold la Brecht, Grotowski sau Brook!

Actorul este eroul scenei în care se asociază toate virtuțile, dar și viciile teatrului!

Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 18.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
„Occident Express”
Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Szigligeti din Oradea
Regia: Zakariás Zalán
Distribuția: Csatlós Lóránt, Dimény Levente, Dobos Imre, Firtos Edit, Gajai Ágnes,
Hajdu Géza, Hunyadi István, Kardos M. Róbert, Kiss Csaba, Kiss Tamás, Román Eszter,
Sebestyén Hunor, Tóth Tünde, Tőtős Ádám, Trabalka Cecília, Pitz Melinda
Dramaturg: Bereczki Ágota
Scenograf: Andra Bădulescu Vișniec
Regia tehnică: Joó Emília
Sufleor: Tentea Katalin
Compozitor muzical: Boca Hunor-Lehel
Durata: 1h 52min.
V.o. în limba maghiară cu subtitrare în limba română

Orientul şi Occidentul se întâlnesc în drama „Occident Express” de Matei Vişniec, un text care face parte din trilogia balcanică a autorului.

Titlul este un joc de cuvinte pornind de la Orient Express, faimosul tren de lux, plin de aventurieri care se îndrepta spre bogățiile Orientului. Cu Occident Express însă, oamenii se îndreaptă spre Vest, în lupta lor pentru un trai mai bun. În această piesă, ideile-stereotip aplicate de Est Occidentului sunt însoțite de poveștile ce reflectă realitatea subiectivă a fiecărui personaj.

Urmăriți trailerul aici.

Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 21.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #8: „The Man with the Apple”, „The Voice in the Blind Light” (I), „The Voice in the Darkness” (II) and (III)/ „Omul cu mărul”, „Voci în lumina orbitoare” (I), „Voci în întuneric” (II) și (III)
Regia: Catherine Sullivan
Actori: Venice Averyheart, Cristina Pronzati, Bob Wilson
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Trei jucători încearcă să modeleze o experiență din casele lor, live, prin intermediul unei teleconferințe. Ei se luptă să-și controleze preferințele și își dau unul altuia sarcini absurde. Există moarte. Ce cade din cer… jucătorii caută să afle ce fel de creatură moare într-o geroasă noapte americană. Tehnici de tip cinematic combinate cu interfața Zoom într-o lume în care jucătorii sunt actori, într-un spațiu de joc comun, dar de la distanță, geografic vorbind.

Expozițiile personale, performance-urile și filmele Catherinei Sullivan au fost prezentate la Muzeul Hammer din Los Angeles; Walker Art Center, Minneapolis; The Renaissance Society la Universitatea din Chicago; Whitney Museum of American Art, New York; Secession, Viena; Tate Modern, Londra; Opera din Lyon; Trap Door Theatre, Chicago; Metro Pictures, New York, precum și la Galeria „Catherine Bastide”, din Bruxelles, printre altele. A participat la bienalele Whitney din Moscova și Gwangju; la Festivalul Internațional de Film de la Berlin; la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, la Festivalul Internațional de Film BFI din Londra. Premii: Louis Comfort Tiffany Foundation, Herb Alpert Award in the Arts, the United States Artists Walker Fellowship, Chicago Dancemakers Forum Lab Artist Award și, de curând, Guggenheim Fellowship. Este profesor asociat în cadrul Departamentului de Arte Vizuale la Universitatea din Chicago.

Urmăriți trailer-ul aici

_________

Echipa festivalului

Inițiator proiect: prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al MNLR
Creație grafică: Cristina Milca
Redactori: Olimpia Novicov (română), Iuliana Miu (franceză)
Relații Publice: Andreea Balaban, Gabriela Mareș, Loreta Popa, Ilinca Stratan
Multimedia: Daniel Paul Ciobanu, Alex Ursu
Coordonator proiect: Gabriela Toma (tel. 0736 598 451, programe@mnlr.ro) 

 

 


Teatrul Matei Vișniec Suceava

Teatrul Matei Vișniec Suceava