Atitudini în teatrul românesc. Managerii Angela Zarojanu: „Teatrul este un instrument care te ferește de ignoranță” (scrisori)

https://revistascena.ro

de Leta Popescu

În primele luni ale anului 2024, vom cunoaște atitudinile managerilor de teatru din România, domni și doamne directoare care conduc teatrele de repertoriu de limbă română, pentru publicul adult. Încercăm să punem pe hârtie (și mai ales pe ecrane) starea teatrului românesc văzută din interior în 2024. Parte a cercetării doctorale a regizoarei Leta Popescu, publicăm astăzi, la rubrica „Atitudini în teatrul românesc (scrisori)”, răspunsul Angelei Zarojanu, managerul interimar al Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava.

Dragă doamnă director Angela Zarojanu,

Conduceți din 2021 un teatru foarte tânăr. Teatrul „Matei Vișniec” din Suceava s-a înființat în 2015 și a fost condus de la început de Carmen Veronica Steiciuc care ne-a părăsit, din păcate, mult prea devreme. Sunteți încă director interimar, dar dacă vă uitați la București nu aveți motive să vă simțiți singură. Ce faceți, doamna Zarojanu, cum merge teatrul din Suceava? Cred că atitudinile pozitive ne contaminează la fel de mult ca și cele negative, așa că vă invit, pentru început, să împărtășiți cu noi lucruri cu care vreți să molipsiți managementul de teatru din România! Ce sigur se poate face (și merită să se facă) într-un teatru din provincie?

Când mă uit pe ROF-urile teatrelor îmi vine în minte o singură întrebare: poate un teatru de repertoriu să îndeplinească atâtea obiective? Ce înțeleg eu, e că teatrul, „promovând valorile naționale și universale”, trebuie să facă spectacole și pentru tineri și pentru pensionari, să facă și modern și clasic, și educație și divertisment; să promoveze tinerele talente, să dezvolte cadre de laborator și cercetare, să susțină dramaturgia românească contemporană și desigur să organizează turnee, să participe la festivaluri, să asigure și vizibilitate internațională, dacă se poate să meargă și prin sate, comune, orașe mai mici, să-și facă propriile publicații, să întrețină arhiva și tot așa, și tot așa. Peste toate, teatrul trebuie să raporteze un număr cât mai mare de încasări și să mai închirieze și sălile, fie pentru bani fie în cadrul colaborărilor cu alte instituții din oraș. Nu vi se pare prea mult pentru teatrul pe care îl conduceți? Și o altă întrebare care se naște de aici este: când trebuie să faci de toate pentru toți, cum îi mai dai și identitate unui teatru? Care e specificul Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava sau care e identitatea la care mai e de lucrat? Are nevoie un teatru de identitate?

Sigur, activitatea principală a instituției este cea de producător de spectacole, de construcție repertorială. Știm prea bine însă că nu poți să îndeplinești toate aceste obiective fără o minimă construcție extra-repertorială, că nu poți să faci producție după producție fără ca în jurul acestor producții să nu croiești mici evenimente (sau mari evenimente, cum sunt festivalurile) care să ajute la îndeplinirea obiectivelor. Ce vă lipsește vouă la Suceava pentru o construcție extra-repertorială mai trainică? Bani, resursă umană, infrastructură, timp? Sau ce anume aveți deja la Suceava pentru o astfel de construcție?

În final, vă provoc la un exercițiu de imaginație! Să zicem că răspunsul dumneavoastră la această scrisoare va fi citit de Peștișorul de aur care vă va îndeplini 3 dorințe legate de soarta teatrului românesc și de cea a teatrului din Suceava. Care e lista dumneavoastră de dorințe ca manager de teatru în România 2024? La ce visați cel mai mult?

Cu drag,
Leta

Angela Zarojanu, manager interimar TMMVS
Foto: Amedeia Vitega

Dragă Doamnă Leta Popescu,

Vă mulțumesc pentru că îmi oferiți posibilitatea de a vă  împărtăși câteva obiective  din viața  teatrului nostru.

Sunt de peste 2 ani în conducerea teatrului sucevean, în calitate de manager interimar după ce anterior am fost 4 ani în Consiliul Administrativ, din partea Consiliului Local Suceava. Pe mine personal, această poziție de manager interimar nu mă incomodează fiindcă nu îmi îngrădește libertatea de acțiune, viziunea pe care o am în ceea ce privește strategia de dezvoltare a teatrului. Eu privesc spre viitor cu siguranță, reușind cu experiența pe care o am și aptitudinile de care dispun, să realizez un management eficient, cu impact imediat. Nu am avut până acum nicio situație care să-mi creeze dificultăți fiindcă sunt într-o poziție interimară, deciziile luate pentru programul artistic al teatrului au fost susținute de conducerea primăriei Suceava, avizate și aprobate  în cadrul Consiliului Administrativ al teatrului cât și în Consiliul Local.

În general, sunt o persoană cu o gândire pozitivă, optimistă, nu mă las antrenată în jocul periculos al renunțării, că este prea greu, că este prea riscant. Misiunea noastră, a unui teatru tânăr de provincie, este dificilă, necesită multă creativitate, idei inovatoare, dublate de muncă, talent, energie și responsabilitate. Dar chiar dacă suntem mici, suntem curajoși, suntem responsabili, suntem perseverenți și implicați.

Faptul că teatrul nostru poartă cu mândrie numele renumitului dramaturg Matei Vișniec este un angajament nescris pe care ni l-am asumat, de a face din instituția teatrală suceveană, un vector cultural de importanță primordială în comunitate cu extensii în viața teatrală din România și de asemenea un instrument eficient atât de necesar în educarea tinerei generații. Matei Vișniec este mentorul, sfătuitorul, îndrumătorul nostru, dar în același timp și un observator fin și un analist profund al activității noastre.

Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava
Foto: Amedeia Vitega

Managementul unui teatru, în special al unui teatru tânăr, este o adevărată provocare care înglobează atât priceperea de a lucra cu artiștii care produc spectacolele cât și  stabilirea unei legături speciale cu publicul pe care-l formăm și pe care trebuie să îl ținem aproape oferindu-i soluții la problemele sale sau răspunsuri legate de ceea ce se întâmplă în societate sau o stare de bine, de relaxare, de sentimente frumoase și profunde.

Suntem un teatru de repertoriu care are în prim plan „promovarea valorilor locale, naționale și universale”. Realizarea acestui obiectiv se face căutând acele mijloace specifice care să conștientizeze comunitatea,  că teatrul este un instrument care te ajută să alegi ceea ce este bun pentru tine, care te ferește de ignoranță, de negativism, de decădere. Marea șansă este că acest instrument este la îndemâna oricui, important este să-ți deschizi mintea și sufletul.

Și totul depinde de noi, de cei care lucrăm în teatru. De asta este nevoie de idei, de programe,  de proiecte care să trezească interesul tuturor categoriilor de public. Punem accent, aşadar, prin viziunea pe care o avem, pe cultivarea valorilor umane, a minţii şi a raţiunii, pe putința de  a-ți deschide cu emoție și sinceritate  sufletul.

Într-adevăr acordăm o atenție deosebită publicului tânăr pentru că teatrul este o metodă educativă care este din ce în ce mai mult căutată, simțindu-se efectele binefăcătoare ale teatrului asupra tinerilor în formarea personalității lor. De aceea, avem evenimente speciale pentru tineri, fie că sunt seri de lectură, fie concursuri de poezie, fie concerte de muzică, spectacole de dans și bineînțeles spectacole de teatru. Dialogul nostru cu elevii e viu, creativ, permanent, și aici trebuie să subliniez că implicarea profesorilor de științe umanistice nu numai că este esențială, dar provoacă o emulație, o dezbatere de idei, de luare de atitudine, de interpretare.

Sala Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava
Foto: Amedeia Vitega

„Avem nevoie de teatru ca să dezlegăm împreună noduri existenţiale”, spune Matei Vișniec. Necesitatea înființării unui teatru la Suceava a fost consecința firească a dezvoltării orașului nostru din punct de vedere universitar, economic, social și turistic. Lipsa acestei instituții culturale de primă mărime era o suferință acută pentru publicul sucevean,  din perspectiva unui oraș cu un patrimoniu cultural-istoric impresionant, cu o zestre de valoare inestimabilă oferită de înaintași.

Identitatea noastră este mai mult sau mai puțin simbolică având în vedere comunitatea în care ne manifestăm, dar și valorile europene în care credem și pe care le punem în dialog cu tradițiile bucovinene și în general, românești. În acest moment, Teatrul Municipal „Matei Vişniec” are un loc bine stabilit în peisajul cultural sucevean, și ne dorim să facem parte din instituțiile teatrale cu rezonanță din țară.

Festivalul Internațional Zilele Teatrului Matei Vișniec, pe care îl organizăm anual, în luna mai, înseamnă foarte mult pentru comunitatea suceveană, multitudinea de programe, diversitatea şi eterogenitatea lor au rolul de a trezi comunitatea la viață, de a face o sărbătoare unică a Bucovinei și de a face Teatrul Municipal „Matei Vișniec”  un  ambasador al culturii în peisajul naţional şi mondial.

Trei dorințe legate de soarta teatrului românesc și a teatrului din Suceava?

1. O clădire proprie a TMMVS. Mi-aş dori în primul rând un sediu propriu dotat cu toate cele necesare. În momentul de față funcționăm într-o clădire a Primăriei Municipiului Suceava, unde își desfășoară activitatea mai multe instituții. În prima etapă, ne mulțumim cu o Sală STUDIO. Sper să se întâmple acest lucru în 2024.

2. Creșterea numărului de spectatori prin sporirea interesului pentru teatru, prin abordarea de teme contemporane și relevante, indiferent de vârstă, statutul socio- economic, pentru spectacole de bună calitate, evitând zona de comercial.

3. Majorarea numărului de actori reprezintă un aspect crucial în strategia de dezvoltare a teatrului. O distribuție talentată și diversă poate aduce o varietate de abordări și perspective, consolidând astfel atractivitatea producțiilor. De asemenea, această strategie ar trebui să fie una dintre politicile publice culturale, în ceea ce privește instituțiile de spectacole la nivel național.

Vă așteptăm cu bucurie la festival!

Cu mare drag și prețuire,
Angela Zarojanu