PĂDUREA DE MOLIZI în regia lui Tudor Giurgiu - despre spectacol

  Video

Unul dintre cele mai așteptate filme ale toamnei, PĂDUREA DE MOLIZI în regia lui Tudor Giurgiu, poposește la Teatrul Municipal „Matei Vișniec" Suceava, duminică 12 OCTOMBRIE, ORA 19.30,

Liana Alexandru despre spectacol:

Am văzut zilele acestea filmul lui Tudor Giurgiu, Pădurea de molizi despre masacrul comis de ruși asupra populației românești la Fântâna Albă, acum aproape 85 de ani, după ce rușii au anexat Bucovina de Nord, acum în Ucraina, și Basarabia, care votează azi.

E un episod de mare impact emoțional personal, nu știu dacă la proiecție a fost cineva în sală cu o istorie mai strâns legată de acest episod ca familia mea. Dar evenimentul, îngropat adânc de NKVD în pământul de la graniță, e grăitor pentru noi toți, români de oricare parte a graniței ne-am afla, prin felul înșelător al rușilor de a acționa la comanda unor lideri criminali.

Iar documentarul lui Tudor Giurgiu, ca și recentul serial ‘Plaha’ al lui Igor Cobileanski, au marele merit că aduc realități ascunse, pe care nu le regăsim în cărțile din școală, mai aproape de cetățenii care își pot decide libertatea la urne. Ca Moldova, azi.

Ce spune filmul lui Tudor Giurgiu, reconstituind, prin vocile a doi mari actori, Coca Bloss și Mircea Andreescu, mărturiile unor supraviețuitori separați de ruși, cum a fost cazul în familia mea, e că NKVD a ademenit mii de români la graniță la câteva luni după invazia din ‘40. Le-a promis că îi lasă să ajungă la frații din România, dar i-a împușcat unul câte unul, apoi i-a aruncat într-o groapă comună, arestând și deportând rudele rămase în urmă.

Au murit la Fântâna Albă peste două mii de români din regiunea Cernăuți și Adâncata, un raion cu câteva zeci de sate în care trăiau familii extinse de români, cum era satul bunicilor mei din partea tatălui. Unii au murit pe loc, alții mai târziu deportați în Siberia și Kazahstan, după cum confirmă documente din procesul comunismului în care mi-am regăsit numele de familie.

Bunica mea, care a scăpat pentru că fugise peste graniță într-o noapte imediat după invazie, purta cu ea această poveste a despărțirii în condiții dramatice de familie, pe care mi-o spunea uneori serile, când îmi citea din Cehov și se mai alina.

Există întotdeauna o cale a ființei umane de a se recompune chiar și după dramele cele mai mari. Toată istoria e plină de răscolitoare supraviețuiri, nu e nevoie de teorii pedante ca să pricepem ce forță are omul de a renaște din criză.

Întrebarea fundamentală la care se străduiesc să ofere soluții comunitatea europeană și NATO după ororile celui de-l doilea război e dacă oamenii pot, totuși, altfel. Poate individul, aflat în momente de criză, să reconstruiască, iar națiunile să crească și fără să-și sacrifice semenii?

Pentru lideri deraiați ca Putin, răspunsul a fost un nou război care a omorât zeci de mii de copii ucraineni și adulți civili, trimițând la moarte, după cum se estimează, și peste o sută de mii de soldați ruși. El are rădăcini în această istorie a crimelor comise de NKVD - precursorul KGB, precum cele de la Fântâna Albă despre care ‘Pădurea de molizi’ vorbește într-atât de emoționant.

Dar Moldova care votează azi nu e Rusia și are o șansă extraordinară cu lideri europeni ca Maia Sandu. Mă uit cu preocupare la votul de peste Prut și continuu să sper că la un moment dat ne vom regăsi, români din Moldova, români din Ucraina, într-o familie mai mare, europeană.

Fiindcă bunicii noștri chiar au trăit drame cumplite. Iar noi n-ar fi trebuit decât să le cinstim memoria, să ne respectăm familia și să fim un pic mai atenți la istorie.

 Bilete și program cinema: https://eventbook.ro/film/bilete-padurea-de-molizi-suceava