Théâtre Municipal "Matei Vişniec" Suceava

  • Accueil
  • Nouvelles
  • Agenda LiterNet / Cronici teatru / Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative, Brăila, 2022 Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Bucuria de a ne iluziona prin teatru - Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative, Brăila, 2022

Nouvelles

Agenda LiterNet / Cronici teatru / Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative, Brăila, 2022 Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Bucuria de a ne iluziona prin teatru - Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative, Brăila, 2022

Agenda LiterNet / Cronici teatru / Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative, Brăila, 2022 Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Bucuria de a ne iluziona prin teatru - Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative, Brăila, 2022

https://agenda.liternet.ro

de Tamara Constantinescu

Una dintre cutumele Teatrului "Maria Filotti" din Brăila, pe lângă noile spectacole ce intră în repertoriu, este și aceasta de a incita publicul, ca an de an, să ia contact cu noi forme de teatralitate, prin edițiile festivalului său, festival ce, anterior, a căpătat un nou format, devenind Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative. Ediția din septembrie 2022 a conținut spectacole de succes, spectacole pentru publicul larg, unele cu valoare verificată și pe scenele altor evenimente similare. O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, originala montare semnată de regizoarea Sânziana Stoican la Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești, ce are în distribuție actori cu nume cunoscute precum Anca Dumitra, Andi Vasluianu, Ionuț Vișan, Theodora Sandu, Andrei Radu, a fost recompensată cu premii la Festivalul Buzău iubește teatrul, 2022, al Teatrului "George Ciprian", recent fiind premiată și la Festivalul Național de Comedie, al Teatrului Dramatic "Fani Tardini" din Galați, evenimentul brăilean nefiind unul competitiv. Apoi, Mama de Florian Zeller, spectacolul Teatrului "Nottara", din București, ce o are în fruntea distribuției pe actrița Catrinel Dumitrescu, alături de actorul Sorin Cociș, montare ce prezintă o poveste despre singurătate și nevoia de a fi iubit, o dramă psihologică, a cărei reprezentare secenică este semnată de regizorul Cristi Juncu, scenografia Carmencita Brojboiu, iar muzica originală, compusă de Cristina Juncu. Căsătoria, textul gogolian, în concepția regizorului Slava Sambiș la Teatrul Municipal "Bacovia" din Bacău, a adus pe scena brăileană binecunoscutele personaje, tratate cu note de grotesc, ironia replicilor gogoliene în paradigma căsătoriei, susținută de interes. De asemenea, tot cu premii la Festivalul de teatru de la Buzău, Universuri paralele de David Lindsay-Abaire. Spectacolul, realizat de regizorul Radu Iacoban la Teatrul de Stat din Constanța vorbește despre moartea unui copil, având personaje complexe și ofertante, o poveste emoționantă, de o tristețe profundă, a unei familii aflate în derivă. Dincolo de aceste montări, organizatorii evenimentului i-au avut în vedere și pe spectatorii cei mici cărora li s-a oferit întâlnirea cu Iepurele alb, de asemenea un spectacol prezent pe scenele altor festivaluri, o producție a Teatrului de Artă București, creat și interpretat de Ana Crăciun Lambru și Lavinia Pop Coman. Copiii sunt proiectați, aici, într-o lume a veseliei, în care călătoresc alături de personajul principal, simpaticul Iepure alb, care trece printr-o serie de experiențe ce îl ajută, pe el și pe micii spectatori, să învețe lucruri noi. [Naufragiat!] Naufragiat! Teatrul gazdă a prezentat mai multe spectacole, realizate în stagiunea 2021-2022, festivalul fiind deschis cu premiera textului Naufragiat! Fantasticele aventuri ale lui Louis Rougemont (povestite de el însuși) de Donald Margulies, traducerea Corina Moise, un adevărat spectacol-eveniment, cu o viziune regizorală inedită, semnată de actorul-regizor Andrei Huțuleac. Încă tânărul actor, apreciat și premiat, creatorul unor personaje remarcabile, este la una dintre primele încercări de a-și lua în serios rolul de regizor de teatru și se pare că disponibilitățile sale, măiestria jocului actoricesc, un simț rafinat al umorului, precum și experiența acumulată, au fost ingrediente potrivite pentru a începe lucrul la acest text, alături de o echipă de actori pe măsură: Ciprian Chiricheș, în rolul lui Louis Rougemont, Nicholas Cațianis Jr., Blanca Doba și Corina Borș. Universul spectacolului, creat cu inteligență scenică și rigoare, de Andrei Huțuleac, cu exces de fantezie, de inventivitate, în care ludicul coexistă cu oniricul, rezidă în șirul de aventuri fantasmagorice, prin care pretinde că a trecut eroul central. Atmosfera, imaginată de întreaga echipă, este una plină de candoare, de emoție, duioasă, spectatorul se bucură, de ceea ce vede și simte, precum un copil în fața jucăriei preferate. Ciprian Chiricheș își dozează foarte bine personajul, folosindu-se cu abilitate de o paletă largă de mijloace actoricești, e simpatic, irezistibil, plin de farmec. Nicholas Cațianis Jr., Blanca Doba și Corina Borș interpretează mai multe personaje. Cei trei joacă și se joacă cu bucuria de a fi pe scenă, trecând cu lejeritate, cu magie a interpretării, de la o stare la alta, de la un personaj la altul, într-un iureș spectaculos al transformărilor. Spațiul scenic, costumele și elementele de costum, ansamblul pieselor de recuzită, aparent în exces, dar matematic ordonate și exploatate, lăzi, scări, instrumente muzicale, cufere, cuiere, o cadă, o plapumă albastră, etc. poartă amprenta scenografei Maria Nicola. Unul dintre cei mai apreciați dramaturgi români în anii comunismului, a fost Aurel Baranga. Printre cele mai jucate texte ale sale ar putea fi amintite Mielul turbat, Sfântul Mitică Blajinul, Opinia publică, dar și Fii cuminte, Cristofor!. Acest ultim text clasic, fără sondări existențiale profunde, dar o comedie agreabilă, cu răsturnări de situație, în care un cuceritor devine "victima pradei sale", are suficiente argumente pentru ca teatrul brăilean să redescopere Fii cuminte, Cristofor! și să o includă printre ofertele din repertoriul curent, dar și din festival. Actorul Marcel Turcoianu a trecut la pupitrul dirijorului, coordonând întregul spectacol. În Cristofor, Zane Jancu, devine cuceritorul sigur de sine, de farmecul și irezistibilitatea sa, în fața sexului opus, compunându-l convingător, cu expresivitate. Cătălina Nedelea întruchipează nuanțat atât pe soția ușor depersonalizată a compozitorului, Ema Bellea, cât și pe Anca Stambuliu, actrița plină de farmec, soția celui mai bun prieten al compozitorului Cristofor Bellea, plictisitorul profesor Valeriu Stambuliu. Pasionatul de limba malgașă, Valeriu Stambuliu, este conturat în nota potrivită de cel care semnează regia, Marcel Turcoianu. O notă aparte, în economia spectacolului, o aduce Elena Andron, figurând inteligent, cu mult umor, pe băgăreața, intransigentă, D-na Sava, o autentică pacoste pe capul compozitorului. O montare clasică, pe placul publicului larg! A treia prezență brăileană de succes a fost spectacolul Minunații Orinoco, al cărui text și regie sunt semnate de Mimi Brănescu, spectacol despre care am scris câteva gânduri la premieră (articolul How The Theatre Goes On - Minunații Orinoco). Pot adăuga doar că reprezentația din festival a fost răsplătită binemeritat cu hohote de râs și multe aplauze, pentru jocul inspirat al întregii echipe de actori. [American Buffalo] American Buffalo Comedia neagră American Buffalo de David Mamet a fost publicată în anul 1976, având premiera la Goodman Theatre, Chicago. Silviu Debu semnează atât traducerea, cât și regia spectacolului brăilean omonim, cel de-al patrulea al teatrului gazdă din festival. La polul opus față de Fii cuminte, Cristofor! sau Naufragiat!, textul abundă de expresii licențioase, fiind catalogat la vremea apariției drept o revoluție în teatrul american prin promovarea limbajului licențios. Regizorul concepe însă povestea celor trei bărbați situați la marginea societății, jucători de cărți, cartofori, mici găinari, care încearcă să dea marea lovitură pentru a se căpătui, astfel încât să cucerească publicul. Scenografa Ioana Pasha imaginează sugestiv un decor cât mai realist, spațiul, saturat de obiecte, al unui magazin de vechituri. Liviu Pintileasa în Don Dubrow, proprietarul magazinului, compune cu inteligență scenică, firesc și rigoare, un personaj coerent, preocupat de câștig, dar și cu tușe de umanitate, mai ales față de tânărul Bob, o prezență reușit figurată de Adrian Ștefan, cu naturalețe și umor, devenind prostănacul simpatic, vulnerabil în fața celorlalți. Emilian Oprea, în spectaculosul Walter Cole, zis Teach, creează cu nonșalanță și siguranță de sine, cu abilitate în mișcare, un personaj insolent, arogant, sfidător. [Dispariții] Dispariții Teatrul "Andrei Mureșanu", din Sfântu Gheorghe, a prezentat montarea textului Dispariții, semnat de Elise Wilk (publicat în versiune bilingvă, română și maghiară de LiterNet, disponibil spre descărcare gratuită aici), în viziunea regizorală a lui Cristian Ban, în premieră în limba română (o versiune în limba maghiară fiind montată la Yorick Studio din Târgu Mureș, în regia lui Sebestyén Aba, detalii aici). Textul cuprinde trei părți, ce se referă la anumite perioade de timp, fiind ilustrată încercarea unei comunități de "a se descurca", în diferite momente istorice, în timp de război sau de dictatură comunistă. Prima parte se referă la toamna lui 1989, când populația de origine germană își dorea să emigreze în Germania Federală. Al doilea episod este proiectat în anul 1944, când principala preocupare era scăparea de deportarea în gulagurile sovietice. Iar ultima parte, în finalul anului 2006, când se apropia integrarea României în UE, iar cei plecați înainte și imediat după '89, îi vizitează pe cei care au rămas. Regizorul Cristian Ban spune despre spectacol că a fost: "O întâlnire reușită între ceea ce am propus, adică povestea unei familii de sași din România de-a lungul a 80 de ani și felul în care actorii reușesc să transmită oamenilor această poveste. Este un spectacol în care eroii sunt oameni simpli, aflați în impas". Echipa de creatori spune povestea cu sinceritate, prin momente în care comicul se împletește cu tragicul, iar spectatorul este șocat, înduioșat sau profund emoționat. Cei șase actori, Elena Popa, Anca Pitaru, Mădălina Mușat, Sebastian Marina, Costi Apostol și Iulian Trăistaru, joacă în cele trei episoade la vârste diferite sau deja dispăruți din această lume, construind cu expresivitate, implicare și umor, personaje convingătoare, cu tușe caracterologice ce definesc lumea și pe reprezentanții ei. Scenografia inspirată, este conceptul Irinei Chirilă.

Teatrul "Matei Vișniec", din Suceava, a adus brăilenilor două spectacole. Spectacolul-concert Pisici imaginat de compozitorul-interpret, Bobo Burlăcianu, care semnează și regia, și de către Bobi Dumitraṣ, compozitor, umorist, membru al trupei "Fără Zahăr". Un spectacol a cărui valoare este deja recunoscută prin prezența lui la multe festivaluri din țară. O parodie muzicală, care aduce în scenă personaje-pisici, ce sunt puse în situații limită, specific umane, cărora încearcă să le facă față cu mult umor. Cristina Florea, Clara Popadiuc, Cosmin Panaite, Horia Butnaru și Cătălin Ștefan Mîndru, actori plurivalenți, cu voci excelente, "se pisicesc" cu mult farmec și plăcere de a juca. Sclavi, cel de-al doilea spectacol sucevean din festival, pe textul Mariei Manolescu Borșa, are la bază un fapt real, descoperit în anul 2012, în judetul Galați. Actorul Cosmin Panaite, devenit de curând regizor, atras de scriitură, o reprezintă scenic ca pe un crez al atitudinii sale fața de lumea în care existăm. Tema sclaviei este una ofertantă, intens dramatică, de o profunzime răvășitoare, dar mesajul din piesă se diluează într-o generalizare metaforică, sugerând ideea potrivit căreia noi toți devenim într-un anumit context sclavi ai propriilor slăbiciuni și blocaje, poate în cuplu, poate la locul de muncă, ai propriei vieți, formele sclaviei proliferând îngrijorător. Un tânăr creator ia decizia de a concepe un spectacol despre sclavia modernă, iar pentru a fi mai convingător apelează la o fostă victimă, Ciobanul Doru, pentru a o prezenta publicului. Creatorul devine însă treptat sclavul propriei creații, al relației de cuplu, al unui sistem răsturnat. Se fac trimiteri și spre balada Miorița, prin personajul Primarul, remarcabil interpretat de Cătălin Ștefan Mândru. Horia Butnaru, în rolul creatorului, Diana Lazăr, soția și Costin Bucătaru, în rolul ciobanului, reușesc personaje complexe, bine conturate, printr-un joc subtil și nuanțat, iar Cristina Florea o figurează sugestiv pe Directoarea teatrului. Atmosfera montării capătă un plus de valoare și mister, și prin inspiratul design sonor, conceput de Oana Hodade. Spectacolul se joacă pe scenă, pe gradene, într-un decor minimalist, extrem de funcțional, care devine, după caz, pat, masă, birou, living, decor semnat de scenografa Réka Oláh. Un spațiu de joc în care publicul este perfect integrat. Cu autentice abilități regizorale, Cosmin Panaite, a imaginat un spectacol ce îndeamnă la o profundă reflectare asupra temei sclaviei și a pericolelor ce derivă de aici, care se ramifică primejdios.

[Lecția] Lecția Un spectacol remarcabil, cel de-al doilea pe care Teatrul "Nottara" din București l-a prezentat brăilenilor, și unul dintre cele mai bune din festival, a fost ionesciana Lecție, în inedita viziune regizorală a lui Felix Alexa. Scrisă în anul 1950, fiind una dintre cele mai jucate piese semnate de Eugène Ionesco, Lecția a fost descifrată ca fiind tot un text despre tragedia limbajului, ca și Cântăreața cheală, despre imposibilitatea comunicării, dar și despre dictatură și teroare. Felix Alexa mărturisește că a intenționat să reprezinte, prin spectacolul său, o "apocalipsă a lumii contemporane", și a reușit. Decorul construit de scenografa Carmencita Brojboiu potențează ideile regizorale, imaginând un spațiu închis, specific teatrului absurdului, un spațiu cenușiu, cu uși și pereți metalici, stropiți cu sânge, o hală a morții, plină cu colivii, acoperite, la început, cu huse roșii, colivii în care sunt închise zeci de păpuși, un perpetuum mobile al morții, al elevelor deja ucise, și al celor care vor urma, dar și al copilăriei reprimate, un protest împotriva "lecțiilor", a terorii, a abuzurilor de orice fel, fizice, psihice, sexuale sau la nivelul simțurilor. Scaunul Elevei amintește de scaunul electric sau de unul de tortură. Sonoritățile sinistre, zgomotul ușilor care se deschid sau închid, tocurile stridente ale Menajerei, vocile personajelor amplificate prin ecoul lavalierei, se contopesc în unele momente cu celebre arii din opere, cum este scena uciderii Elevei de către Profesor, în timp ce se aude la maxim Aria lui Figaro. Tragicul se împletește cu un comic absurd, cu note de sinistru, așa cum vremurile pe care le parcurgem au căpătat "normalitatea" teatrului absurdului, iar apocaliptica noastră lume e pe dos. Profesorul (Gabriel Răuță) este călăul Elevei (Cristina Juncu în dublu rol cu Ioana Calotă, care a jucat în festival), dar este și victima Menajerei-Marie (Catrinel Dumitrescu). În acest univers răsturnat, apocaliptic, Menajera este un amestec de sacru și demonic, excelent interpretată de Catrinel Dumitrescu, actrița compunând, până în cele mai fine detalii, atent studiate, de la mers și gestică până la voce și rostirea replicilor, o viziune originală a acestui personaj. Gabriel Răuță conturează cu multă măiestrie, cu alternări de ritm, și treceri rapide de la o stare la alta, un Profesor energic și intransigent în fața Elevei, dar umil și depersonalizat când Menajera îl apostrofează. Ioana Calotă are datele necesare Elevei, construindu-și convingător personajul, nuanțându-l cu dezinvoltură și firesc, pendulând între condoare, naivitate, entuziasm sau spaimă. Musicalul de mare succes Familia Addams, realizat în anul 2019, o producție a teatrului Excelsior din București, în viziunea lui Răzvan Mazilu, care semnează regia, coregrafia și scenografia spectacolului, a încheiat șirul reprezentațiilor teatrale prezente în festival. Reușita atinsă de producția cinematografică din anii 1990 i-a impulsionat pe Marshall Brickman, Rick Elice și Andrew Lippa să creeze o adaptare muzicală în care celebri Addams, Gomez și Morticia, se confruntă cu inevitabilele probleme părintești, generate de copii, care pe negândite devin adulți. Despre actorii din distribuție, una excelentă, se poate vorbi numai la superlativ. Abilitățile scenice de care dispun, și coordonarea perfectă a lui Răzvan Mazilu, amplifică spectaculosul. O montare impecabilă, care va bucura spectatorii încă mult timp. Așteptăm cu interes surprizele pe care conducerea teatrului brăilean, regizorul Radu Nichifor, le-a rezervat pentru această stagiune și totodată ediția viitoare a festivalului, la care se gândește deja. (Tamara Constantinescu, Bucuria de a ne iluziona prin teatru - Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative, Brăila, 2022)

Citiți mai mult pe LiterNet.ro aici

 


Matei Vişniec Théâtre

Matei Vişniec Théâtre