Teatrul, fereastra deschisă spre tine însuți: Jurnal de festival (I) - Zilele Teatrului Matei Vișniec, Suceava, 2025 de Tamara Constantinescu

https://agenda.liternet.ro

"Lumea teatrului, pe cât de diversă, pe atât de complexă, [...] reprezintă o fereastră deschisă spre societate, dar și spre noi înșine. Ne provoacă să evaluăm timpurile în care trăim, ne cultivă sensibilitatea, gustul pentru frumos și bine.", notează Angela Zarojanu, managerul Teatrului Municipal "Matei Vișniec" din Suceava, în caietul program al celei de-a noua ediții a Festivalului Zilele Teatrului "Matei Vișniec", eveniment ce rezidă într-un act de cultură din ce în ce mai important pentru comunitatea suceveană. 10 ÎMPREUNĂ au fost cuvintele definitorii ale acestei ediții, în care s-au aniversat cei 10 ani de existență ai Teatrului Municipal "Matei Vișniec", care, cu pași mici dar fermi, s-a impus în spațiul teatral românesc.

Primul spectacol din festival, Orașul cu fete sărace, creație a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași, a impresionat publicul sucevean prin complexitatea, prin amplitudinea emoțiilor transmise de impresionanta construcție scenică, semnată de Radu Afrim, regie, scenariu și univers sonor. Cu toate că premiera a avut loc în luna februarie a anului 2020, reprezentațiile se desfășoară încă cu săli pline, montarea fiind un autentic succes. Textul, adaptat de Radu Afrim, are ca fundament volumul Orașul cu fete sărace semnat de Radu Tudoran, volum apărut în anul 1940, debutul editorial al autorului. Poveștile fetelor sărace ilustrează viața orașului în care își duc traiul, cu anotimpuri care se succed, cu evenimentele vesele sau dramatice prin care trec, sau pe care le petrec împreună, cu Marinică, șeful depozitului de lemne, căruia fetele i se oferă pe rând în schimbul unui loc unde se pot încălzi, sau cu subofițerul violator. Scenografia, inspirat imaginată de Cosmin Florea, reprezintă orașul esențializat într-un spațiu divizat, multifuncțional, cu uși și ferestre, servind secvențelor narative care se întrepătrund. Rafinamentul esteticii spațiului este dat de construcțiile picturale, fotografice, ce dimensionează metaforic acțiuni sau stări, atmosfera fiind desăvârșită și prin ilustrative momente muzicale, interpretate vocal-instrumental de Diana Roman. Ada Lupu (Mura), Pușa Darie (Mamocica), Diana Vieru (Marusia), răsplătită cu Premiul UNITER pentru Cel mai bun rol secundar, în anul 2021, pentru acest personaj, Diana Roman (Dăruța), Mălina Lazăr (Aurica), precum și Otilia Rojniță, Iuliana Budeanu, Alexandra Azoiței, Anamaria Rusu, Ioana Aciobăniței, alături de Cosmin Maxim (Marinică), Ionuț Cornilă (Străinul), Dumitru Năstrușnicu (Subofițerul), construiesc cu măiestrie personaje expresive, cu elemente de ludic, tragic sau grotesc, îmbinând sugestiv senzualitatea cu rigiditatea, amplificând cu inventivitate emoții și stări.

În prima seară a evenimentului, teatrul sucevean și-a încântat publicul cu montarea de succes Pădurea asumaților de Alexandra Felseghi, în regia lui Andrei Măjeri, aflat la prima colaborare cu instituția suceveană și la a treia colaborare cu această tânără dramaturg de succes, după La Academie și zeițe de categoria B. Alexandra Felseghi creează o comedie ancorată profund în realitățile prezente, cu personaje și acțiuni prin care ironizează slăbiciunile, credulitatea omului modern, vulnerabilitățile lui în fața unor reale probleme ale existenței, pe care nu le poate depăși singur, apelând la așa-zișii "guru", antrenori spirituali, la falșii idoli, care îl orientează, îi oferă sprijin și iluzii contrafăcute, pentru a-și depăși neputințele. Situațiile și replicile personajelor, chiar și numele lor, au un comic inteligent, capabil să reliefeze nota de penibil a taberelor în care "cursanții" în ale desăvârșirii spirituale se întâlnesc. Pădurea în care se petrec antrenamentele celor două grupuri este concepută funcțional și sugestiv de scenografa Sabina Reus. Tulpinile brazilor reprezentativi străjuiesc o saună cu aspect de cabană, cu un perete din sticlă, transparent, destinată cursantelor feminine, la care se adaugă un tânăr homosexual cu probleme similare, iar de cealaltă parte, un ciubăr considerabil, cu apă cât mai rece, pentru fortificarea trupească și sufletească a grupului de masculi, care se vor vânjoși și echilibrați. Personajele, inclusiv jucăușa veveriță, își desfășoară antrenamentele în aceste spații, dar și în exteriorul lor, printre rocile muntelui "butaforizat". Grupul feminin are ca lider spiritual pe Galina din Bălți, excelent interpretată de Clara Popadiuc, specialista în energii și vibrații, un "înger de lumină", ce oferă soluții pentru toate problemele, actrița reușind, printr-un joc subtil și bine dozat, să reliefeze esența comică a replicilor. Cursantele, femei singure sau recent părăsite de parteneri, depresive și anxioase, au fiecare momentul lor. Ana (Cristina Florea), Clara (Diana Lazăr), Lucia (Delu Lucaci), Nora (Maria Teișanu), precum și Adelin (Alexandru Marin), părăsit la rândul lui de amant, sunt compoziții ofertante, bine conturate prin modalități de joc subtile, ce le valorifică inspirat talentul actoricesc. Grupul bărbaților, "lupii", îl are ca guru pe Arian (Cosmin Panaite), actorul construindu-și nuanțat, cu măiestrie, personajul, un apărător al tradițiilor și al unei discipline ancestrale, călindu-i pe cursanți prin pilde religioase, prin exerciții de tras cu arcul și băi în ciubărul cu gheață, pentru redobândirea masculinității lor. Lucian (Cătălin Ștefan Mîndru), bărbatul beta, cel care remarcă înșelătoriile celor doi "guru" manipulatori, sensibilul David (Bogdan Amurăriței), vânzătorul de uleiuri esențiale Emilian (Răzvan Bănuț) și făuritorul mărțișoarelor Felix (Horia Butnaru) sunt candidații la întruchiparea masculinității perfecte, alfa, personaje pe care actorii le figurează cu inteligență scenică și umor. Muzica lui Magor Bocsárdi și coregrafia semnată de Alice Veliche potențează prin inventivitate dinamica întregii montări. Andrei Măjeri a reușit un spectacol de referință în repertoriul instituției sucevene, dar și în paleta propriilor montări.

Tot în cadrul festivalului, Teatrul Municipal "Matei Vișniec" Suceava a prezentat pe scena Casei de Cultură din Rădăuți spectacolul Occident Express Ro de Matei Vișniec, în viziunea regizorală a lui Alain Timár. Făcând parte din Trilogia balcanică alături de Despre sexul femeii - câmp de luptă în războiul din Bosnia și Cuvântul progres rostit de mama sună atât de fals, piesa sondează profunzimile misterului întruchipat de om, dramaturgul afirmând că a scris textul impulsionat de credința în om, în capacitatea lui de a-și depăși limitele, de a ieși învingător din lupta cu el însuși. Regizorul decupează ideea dificilei apropieri dintre cele două Europe separate, Occidentul ca spațiu ideal și Europa de Est, rămasă mult în urmă, locuită de cei care visează la tărâmul paradisiac al Vestului, la abundențele, libertățile, democrația lui, spectacolul fiind conceput tot în cheie tragic-comică, așa cum e scris și textul. Dincolo de comic, însă, din replici transpare dramaticul sacrificiu al celor care au acceptat condiția de emigrant, din speranța de mai bine, și dorul care-i nimicește lent, transpare obsesiv cuvântul devenit în timp cel mai iubit, cuvântul "ÎNTOARCERE". În spațiul scenic conceput de Sebastian Rațiu, Cătălin Ștefan Mîndru, Clara Popadiuc și Răzvan Bănuț, folosindu-și cu pricepere abilitățile, trec cu ușurință prin sinusoida stărilor de joc, cu inventivitate și alternări de ritm.

Cea de-a treia prezență suceveană a fost reprezentată de montarea Cioburi de Jeroen van den Berg, cu un concept regizoral imaginat de Alexandra Bandac Marian. Echipa de creatori, regizor, scenograf, video-designer, coregraf, au realizat o simbioză perfectă în ceea ce privește estetica spectacolului, criptând semne și simboluri, potențând metaforic, de cele mai multe ori, mesajul din text. Printr-o exprimare scenografică elegantă și subtilă, Sebastian Rațiu creează un spațiu de joc simplu, dar cu mare putere de reprezentare. Actorii - Cătălin Ștefan Mîndru, Cristina Florea, Delu Lucaci, Alexandru Marin, Diana Lazăr, Bogdan Amurăriței își întruchipează personajele cu tensiune în joc. (Mai multe informații puteți afla din articolul Subtilul joc al aparenței și esenței)

Unul dintre cele mai apreciate spectacole din festival a fost Regina nopții, montarea Teatrului Dramatic "Fani Tardini" din Galați. Scris și regizat de Leta Popescu, spectacolul înfățișează în maniera unei comedii nostalgice, lumea satului, a unui sat din Moldova, loc al copilăriei de altă dată, la țară, la bunici. "Am scris Regina nopții cu gândul la locul copilăriei mele, iar actorii au propus texte și povești cu gândul la atmosfera satului tradițional în care au crescut. În acest spectacol celebrăm lumea de la țară ducând mai departe câteva povești de iubire și o criticăm atunci când tradiția nu e mereu cea mai bună opțiune de viață. Un spectacol la care s-a lucrat cu bucurie și cu o lacrimă în colțul ochiului. Pe ambele le dăruim spectatorului care a copilărit sau nu la țară.", mărturisește Leta Popescu. Ca parte a Proiect 9. Teatru Românesc Contemporan este al treilea spectacol pe care regizoarea îl construiește la Galați după Vrabia și Bujor. Lumea satului este coagulată în jurul rolului protagonist, Valeria (mamaia, fiica lui Grigore), personajul care domină acest univers, fiind interpretat cu iscusință de Oana Mogoș, actrița demonstrându-și în această ofertantă partitură paleta disponibilităților scenice, pedalând cu lejeritate între umor și tragism. De altfel, interpretarea ei a fost de curând răsplătită cu Premiul UNITER 2025 pentru Cea mai bună actriță în rol principal. Spectacolul a mai avut nominalizări la premiile UNITER și la categoria Cel mai bun spectacol, Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută - Leta Popescu și Cea mai bună muzică originală și sound design - Csaba Boros.

Piesa Incendii de Wajdi Mouawad, în traducerea regretatului Zeno Fodor, l-a inspirat pe regizorul Alexandru Mâzgăreanu să construiască o montare originală la Teatrul de Stat din Constanța, în universul scenografic imaginat de Andreea Săndulescu, aducând în prim plan tema războiului, a violențelor, crimelor, violurilor și a modului în care acestea afectează ființa umană.

Un alt spectacol marcat de inedit a fost Sebastian de Matei Lucaci-Grünberg, care semnează și regia, montare a Teatrului "Maria Filotti" din Brăila, ce are ca bază piesa neterminată a dramaturgului Mihail Sebastian, Insula, precum și secvențe din Jurnalul acestuia. Geometria spațiului, reprezentată de scenografa Iuliana Vîlsan, te proiectează în epocă. Cu inventivitate teatrală, uzând de sugestii scenice elocvente, pentru a defini universul lui Sebastian, Liviu Pintileasa (Mihail Sebastian), Ileana Ursu (Leni Caler), Valentin Terente (Scarlat Froda), Ciprian Chiricheș (George Vraca), Sever Bârzan (Camil Petrescu), Teo Antal (Zoe Ricci), Ramona Gângă / Elena Andron (Marietta Sadova / Mama / Olimpia), ilustrează, prin trăiri încărcate de fior dramatic, momente concludente din perioada finală a scurtei vieți a lui Mihail Sebastian.

Deja celebrul Zeițe de categoria B, spectacolul-eveniment realizat în colaborare cu Teatrul Național "Lucian Blaga" din Cluj, Teatrul "Regina Maria" din Oradea și Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoșani, a încântat și publicul sucevean. Ideea acestei montări îi aparține regizorului Andrei Măjeri, iar textul semnat de Alexandra Felseghi este conceput pe baza unor interviuri individuale despre viață și carieră a trei actrițe-zeițe, ce fac parte din colectivul teatrelor de mai sus. Apreciat nu numai de publicul din cele trei orașe, spectacolul a fost prezent pe scena mai multor festivaluri din spațiul teatral românesc. Cele trei, Elena Ivanca, Ioana Dragoș Gajdó și Silvia Luca, construiesc momente emoționante, tulburătoare, cu feminitate, forță și vulnerabilitate, călăuzite de inspiratele indicații regizorale ale lui Andrei Măjeri, care, așa cum fac regizorii mari, se poziționează undeva în umbră, dar este prezent în fiecare gest.

Montări ce s-au bucurat de aprecierea publicului larg, oferind autentice recitaluri actoricești, au fost Bătrâna și hoțul de Viorel Savin, cu Rodica Mandache și Marius Manole, spectacol al Ateneului Național Român din Iași și Amanta Noastră de la Minister de Andreas Petrescu, avându-i în distribuție pe Adriana Trandafir și Ionuț Ciocia, spectacol al Teatrului Dramaturgilor Români din București. Nu au fost uitați nici micii spectatori prin spectacolele prezentate de Teatrele pentru Copii și Tineret "Vasilache" din Botoșani, și "Luceafărul" din Iași. De asemenea au oferit spectacole trupele studențești sau ale colegiilor sucevene, coordonate de actorii Cătălin Ștefan Mîndru, Cosmin Panaite și Horia Butnaru.

(Va urma)

(Tamara Constantinescu, Teatrul, fereastra deschisă spre tine însuți: Jurnal de festival (I) - Zilele Teatrului Matei Vișniec, Suceava, 2025)

Citiți mai mult pe LiterNet.ro aici